Data de 15 noiembrie reunește evenimente de rezonanță, de la începuturile învățământului tehnic superior în limba română până la personalități marcante ale științei și culturii, fiind totodată ziua în care Brașovul a trăit momente de cotitură prin revolta anticomunistă din 1987 și manifestările aniversare din 1990.
La 15 noiembrie 1813, cărturarul Gheorghe Asachi a inaugurat la Academia Domnească din Iași un curs de inginerie și hotărnicie predat în premieră în limba română. Cursul, care a funcționat până în 1818, a reprezentat un moment de referință în dezvoltarea învățământului tehnic superior autohton, facilitând modernizarea educației într-o perioadă în care predarea se efectua preponderent în limbile greacă sau slavonă.
La 15 noiembrie 1868 s-a născut la Iași Emil Racoviță, biolog, explorator și academician, recunoscut internațional drept fondatorul biospeologiei — știința studierii vieții din mediul subteran, în special din peșteri. Deși a absolvit Facultatea de Drept din Iași în 1889 la dorința familiei, Racoviță s-a orientat ulterior spre științele naturii, studiind la Universitatea Sorbona din Paris, unde și-a obținut doctoratul în 1896.
Unul dintre cele mai cunoscute episode din cariera sa a fost participarea la Expediția Antarctică Belgiană cu nava Belgica, unde a fost singurul savant român și biologul oficial. Echipajul a supraviețuit primei ierni polare după ce nava a rămas blocată aproape un an în ghețurile mării de la sud de Țara de Foc. În timpul expediției, Racoviță a colectat mii de eșantioane de faună și floră marină polară și a realizat observații climatice și zoologice pionierești.
Interesul său pentru mediul subteran a condus la publicarea lucrării fundamentale „Essai sur les problèmes biospéologiques” în 1907, act care a marcat nașterea oficială a biospeologiei. În anul 1920, Racoviță a înființat la Cluj primul Institut de Speologie din lume afiliat unei universități. Emil Racoviță s-a stins din viață la 19 noiembrie 1947, la Cluj.
La 15 noiembrie 1950, la Lausanne, Elveția, s-a născut Principesa Elena a României, fiica Regelui Mihai I și a Reginei Ana. A studiat în Italia, Elveția și Anglia, unde și-a încheiat studiile la Bexhill-on-Sea. În tinerețe a călătorit în Asia de Sud-Est, iar ulterior a lucrat la casa de licitații Christie’s din Geneva și Londra, în domeniul educației și al asistenței pentru copiii cu deficiențe de auz. De asemenea, a colaborat cu Muzeul Anton Ulerich din Hanovra și a urmat cursuri de restaurare de artă.
A fost căsătorită cu Robin Medforth-Mills, cu care are doi copii, Nicolae și Elisabeta-Karina, iar din 1998 este căsătorită cu Alexander Phillips Nixon. Principesa a înființat o fundație pentru sprijinirea copiilor aflați în dificultate în Marea Britanie și România. Principesa Elena, prima în linia de succesiune la Tronul României după Majestatea Sa Margareta, activează în Comitetul Director al Fundației Regale Margareta a României și reprezintă Casa Regală în diverse ocazii publice în Europa și Marea Britanie.
La 15 noiembrie 1969, peste 250.000 de persoane au protestat în Washington, capitala SUA, împotriva Războiului din Vietnam. Evenimentul, cunoscut sub numele de Ziua Moratoriului, a inclus mitinguri, slujbe religioase și întruniri BBC. Conflictul din Vietnam (1954-1975) a făcut parte din Războiul Rece, opunând Vietnamul de Nord, condus comunist, și Vietnamul de Sud, sprijinit de SUA. Intrat în război în 1965, SUA s-a retras în 1973 după ce aproximativ 45.000 de soldați americani au fost uciși până în 1969, partea sudică a țării fiind ulterior preluată de comuniști.
La 15 noiembrie 1971, compania Intel a lansat modelul Intel 4004, primul microprocesor integrat din lume. Dezvoltat de o echipă condusă de Federico Faggin, Marcian Hoff și Stanley Mazor, procesorul a revoluționat tehnologia prin integrarea puterii de calcul pe o singură placă de siliciu. Capabil să execute până la 60.000 de instrucțiuni pe secundă, acesta a facilitat era digitalizării și a computerelor personale.
Prima revoltă majoră a românilor împotriva regimului comunist a avut loc cu doi ani înainte de Revoluția din 1989. La 15 noiembrie 1987, nemulțumirile izbucnite anterior la uzinele „Steagul Roșu” din Brașov s-au transformat într-o revoltă de masă. Muncitorii au marșat spre sediul Comitetului Județean al PCR, protestând împotriva scăderii salariilor, a frigului, a lipselei de alimente și a cartelelor alimentare.
În marș s-au alăturat zeci de mii de brașoveni, inclusiv elevi, studenți și intelectuali. Manifestația a dobândit un caracter politic, cu lozinci precum „Jos Ceaușescu!” și „Jos comunismul!”. Simbolurile puterii au fost atacate, portretele lui Nicolae Ceaușescu fiind sfâșiate, iar drapelele comuniste arse, creând simbolul „steagului cu gaură la mijloc”. Revolta a fost reprimată brutal prin arestări și deportări, rămânând totuși cel mai semnificativ act de disidență în masă din România comunistă înainte de 1989.
La 15 noiembrie 2022, populația globală a depășit pragul de opt miliarde de locuitori, conform estimărilor ONU. Această etapă demografică reflectă progresul în medicină, igienă și sănătate publică, dar subliniază și provocările legate de resursele naturale, dezvoltarea durabilă și schimbările climatice.