ACTUALIZARE Generația Z în fața incertitudinii: mai mult decât o diplomă, experiența practică
Prorectorul ASE, Cristian Bușu, evidențiază că generația Z diferă de predecesoarele sale economiste prin deschiderea către antreprenoriat și familiaritatea cu tehnologiile noi, având mai mult curaj în explorarea piețelor.
Prof. univ. dr. Cristian Bușu subliniază toleranța extraordinară a tinerilor la risc, aceștia nefiind temători de pierderi și prinzând conceptul de antreprenoriat mult mai rapid decât generațiile anterioare.
Universitatea și-a consolidat relația cu mediul de afaceri prin intermediul unui consiliu consultativ și a unei curricule adaptate, punând accent pe integrarea tinerilor și pe accesul la fondurile europene.
Dezvoltarea economiei românești este văzută ca dependentă de o schimbare paradigmatică în favoarea antreprenoriatului, care devine cheia succesului pentru viitorul tinerilor și al întregii societăți.
Inteligența artificială și noile tehnologii nu mai sunt surse de frică, ci instrumente democratizatoare care oferă access imediat la noi idei și piețe, tinerii fiind pe deplin în temă cu aceste schimbări.
Noile abordări tehnologice și noutatea paradigmelor antreprenoriale nu se limitează la un segment specific, ci vizează dezvoltarea economică globală, permițând tinerilor să depășească limitele tradiționale.
pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real, urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Tinerii din generația Z, adesea percepuți ca ambițioși, curioși și mai muncitori decât stereotipurile sugerează, nu se mai mulțumesc exclusiv cu educația teoretică. Într-o eră digitală, unde informația este la un click distanță, accentul s-a mutat pe obținerea unor rezultate concrete și pe dezvoltarea competențelor într-un mediu care oferă provocări reale. Universitățile sunt chemate să depășească granițele curriculare, transformându-se în spații care să ofere experiență practică esențială pentru integrarea în piața muncii.
În contextul lansării suplimentului ZF Gen Z Student, realizat în parteneriat cu Banca Transilvania, expertii academici au evidențiat schimbarea rolului instituțiilor de învățământ superior. Ionela Costică, prorector la Academia de Studii Economice (ASE), a explicat că mediul de business devine un colaborator frecvent al facultăților. Astfel, la ASE, fiecare semestru include un program „Business Week”, în care experți din industrie prezintă studii de caz concrete, legându-le direct de materiile predate la curs și seminar.
Dorel Mihai Paraschiv, prorector ASE, a subliniat importanța ajustării curriculumului pentru a reflecta realitățile profesionale globale. Facultățile au introdus cursuri de antreprenoriat și de economie și relații internaționale, răspunzând solicitărilor mediului de business pentru un profil de absolvit capabil să gestioneze un mediu din ce în ce mai complex. De asemenea, Societatea Antreprenorială Studențească (SAS) reprezintă un hub central, permițând studenților să interacționeze cu antreprenori, să își prezinte ideile de business și să acceseze oportunități de finanțare.
Generația Z manifestă o preocupare tot mai mare pentru stabilitate, dar și pentru adaptabilitate. Deși există temeri că anumite meserii ar putea dispărea, provocarea principală nu este tehnologia în sine, ci capacitatea de a face față schimbărilor constante. Studiile indică faptul că tinerii văd potențial de creștere în România și își doresc să rămână și să construiască cariere aici, dar au nevoie de suport pentru a naviga într-un context global incert.
Rolul profesorilor este vital în menținerea legăturii cu realitatea. Paula Puiu, doctorandă ASE, a menționat că inteligența artificială schimbă modul de învățare, iar profesorii trebuie să găsească modalități eficiente de a integra aceste instrumente în procesul educațional, fără a le substitui complet gândirea critică. De asemenea, Erasmus și alte programe de mobilitate sunt considerate cruciale pentru dezvoltarea unei perspective europene și a flexibilității culturale, studenții care participă devenind mai dinamici și mai deschiși la întoarcerea acasă.
În fața digitalizării accelerată și a implementării AI, studenții sunt conștienți de necesitatea de a fi proactivi. Andu Nacu, un student programator, a explicat că învățarea formală acoperă bazele, dar că activități precum concursurile de programare sunt esențiale pentru a acoperi golurile și a aplica informația. La fel, Victor Nicolaescu, student la masterat, avertizează asupra „learning curve-ului” abrupt al noilor tehnologii: pentru a rămâne competitivi, tinerii trebuie să stăpânească instrumentele noi mai rapid și mai eficient decât colegii sau competitorii.
În ciuda unui mediu dominat adesea de știri negative („doom and gloom”), tinerii învățând să transforme haosul într-un avantaj. Rareș-Cristian Udrescu, manager la Econosofia, a remarcat că confuzia și incertitudinea îi pot pregăti mai bine pe tineri pentru situațiile complexe ale adulțetii. Pe lângă studiul academic, implicarea în voluntariat și construirea rețelelor de contacte (networking) sunt văzute ca strategii-cheie pentru succesul profesional, oferindu-le tinerilor resursele umane necesare pentru a lua decizii informate în viitoarele cariere.