Comentarii generate după aceeași schemă, imagini artificiale și conversații în care identitatea interlocutorului este greu de verificat definesc noua realitate a internetului. Pentru mulți utilizatori, este din ce în ce mai dificil să distingi acțiunile umane de cele ale programelor automate, fenomen asociat cu „Teoria internetului mort”. Engadget descrie această schimbare radicală în dinamica online.
Conform raportului Thales Bad Bot Report 2026, traficul automatizat a reprezentat 53% din totalul traficului web analizat pentru anul 2025, comparativ cu 51% în anul precedent. Astfel, activitatea atribuită utilizatorilor umani a scăzut la 47%. Din traficul generat de boți, 40% este considerat malițios, fiind utilizat pentru atacuri informatice, fraude sau exploatarea vulnerabilităților serviciilor online.
Nu toate programele automate sunt dăunătoare. Motoarele de căutare se bazează pe boți pentru indexarea paginilor, iar numeroase servicii digitale depind de astfel de instrumente. Cifra de 53% nu indică faptul că majoritatea postărilor de pe rețelele sociale sunt create de Inteligența Artificială, ci măsoară fluxul de date și nu autorii conținutului publicat.
„Teoria internetului mort” circulă pe forumurile online încă din anii 2010 și a devenit mainstream după o postare din 2021 pe comunitatea Agora Road. Teoria susține că internetul s-ar fi transformat într-un spațiu artificial, interacțiunile autentice fiind înlocuite progresiv de activitate automatizată. În varianta sa radicală, teoria afirmă că internetul ar fi „murit” în jurul anului 2016, momentul în care boții și algoritmii ar fi preluat controlul experienței utilizatorilor.
Nu există dovezi convingătoare că internetul ar fi fost preluat printr-o operațiune coordonată sau că oamenii ar deveni o minoritate printre creatorii de conținut. Totuși, instrumentele de AI pot genera texte, imagini, videoclipuri și comentarii într-un ritm inaccesibil utilizatorilor obișnuiți, schimbând fundamental calitatea comunicării online.
Un fenomen emergent descris de Engadget este interacțiunea directă între sisteme automate, cu participare umană minimă. În educație, studenții pot folosi AI pentru a redacta lucrări, iar profesorii pot utiliza alte sisteme pentru a le evalua. Pe piața muncii, candidații își structurează CV-urile cu ajutorul chatboților, iar angajatorii filtrează aplicațiile prin algoritmi. Această dinamică face ca o parte a comunicării să se desfășoare între mașini, îngreunând identificarea opiniei sau experienței reale a unei persoane.
O adoptare accelerată a tehnologiei este evidențiată de un studiu Pew Research Center din februarie 2026. În timp ce în 2024 33% dintre adulții americani declarau utilizarea de chatboți precum ChatGPT, Gemini sau Copilot, în 2026 această proporție a crescut la 49%. Aproximativ 24% dintre respondenți folosesc astfel de instrumente zilnic.
Creșterea utilizării AI nu implică dispariția interacțiunilor umane, dar transformă modul în care oamenii caută informații, colaborează și comunică. Una dintre consecințele principale este riscul amplificării dezinformării. Conturile automate pot distribui masiv informații false, pot amplifica artificial anumite narative sau pot crea impresia falsă a unui consens larg.
Odată cu această evoluție, crește interesul pentru instrumente de detectare a materialelor generate artificial. Deoarece aceste sisteme pot genera erori, rezultatele lor nu sunt definitive. Utilizatorii sunt încurajați să verifice sursele, să identifice autorii reali ai conținutului și să compare informațiile cu publicații de încredere pentru a naviga în siguranță pe internet.