O nouă cercetare realizată de firma de evaluare a talentelor SHL evidențiază o tendință emergentă în sectorul de afaceri din Statele Unite: numeroase companii plătesc prețul ridicat al deciziilor grabe legate de automatizare. Potrivit studiului, intitulat „AI rebounding”, aproape un sfert dintre lucrătorii implicați în sondaj au fost înlocuiți de sisteme de inteligență artificială, pentru ca angajatorii să le ceară ulterior revenirea la post, constatarea fiind că soluția automatizată nu a răspuns așteptărilor.
Sondajul efectuat în lunile iunie și iulie a indicat faptul că 19,1% dintre respondenții din SUA au trăit această „întoarcere surprinzătoare” în carieră, în timp ce rata medie pe piața din Marea Britanie și SUA a fost de 16%. Totuși, procesul de reintegrare nu decurge pe aceleași condiții ca în trecut: jumătate dintre foștii angajați care au fost rechemați au solicitat creșteri salariale substanțiale înainte de a accepta posturile, 42% au cerut garanții scrise privind securitatea locului de muncă, iar 40% au insistat pe transparență clară privind modul în care va fi utilizată AI în cadrul funcțiilor lor.
Lucy Beaumont, vicepreședinte global senior responsabilă cu produsul și designul la SHL, a explicat că aceste firme au luat decizii rapide și uneori miope, bazându-se pe o imagine incompletă asupra capacităților angajaților. Ea a subliniat că, atunci când AI nu își îndeplinește rolul prevăzut și diferența de performanță devine evidentă, business-ul se vede nevoit să reangajeze experți just disponibilizați, la costuri mult mai mari.
Rezultatele SHL se potrivesc cu un studiu separat din iulie realizat de Robert Half, care a descoperit că 32% dintre managerii de recrutare din SUA, ale căror companii au redus efectivele din cauza AI, au trebuit în final să recruteze din nou aceleași sau posturi similare. Motivele invocate de acești manageri pentru revenirea către elementul uman vizează cunoștințele institutionale și contextul greu de replicat (40%), gestionarea relațiilor și cererea business în creștere (câte 39% fiecare), precum și necesitatea unei supravegheri umane și a controlului calității (38%).
Întreprinderi de top precum Klarna și Ford au experimentat direct aceste limite. Klarna, compania suedeză de tip buy-now-pay-later, a început din nou angajarea de reprezentanți umani pentru serviciul clienți după ce s-a orientat masiv către roboți conversaționali AI. CEO-ul Sebastian Siemiatkowski a recunoscut că tehnologia fusese implementată excesiv, indicând necesitatea agenților umani pentru cazurile complexe și sensibile. Similar, producătorul american Ford a angajat și promovat 350 ingineri experimentați după ce instrumentele de control al calității bazate pe AI nu au corespuns așteptărilor, recunoscând că experiența acumulată de decenii combinată cu expertiza tehnică aduce rezultate superioare.
În ciuda acestui recul în anumite sectoare, tăierile de posturi declanșate de IA continuă să crească vizibil. Conform datelor firmei de externalizare Challenger, Gray & Christmas, angajatorii au anunțat reducerea de 121.401 de locuri de muncă până în octombrie, citez tehnologia IA drept motiv, o cifră care depășește dublu cele 54.836 concedieri anunțate în întregul an 2025. De asemenea, o cercetare a Stanford Digital Economy Lab arată că tinerii sunt afectați disproporționat: angajamentele celor între 22 și 25 de ani în domenii foarte expuse la IA au scăzut cu 19% față de un scenariu de creștere normală.