Mercedes-Benz își suspendă investițiile în Germania și evaluează posibile închideri de uzine

Consiliul de administrație al Mercedes-Benz a decis suspendarea tuturor investițiilor noi în unitățile de producție din Germania, într-o mișcare care revine după eșecul negocierilor cu reprezentanții comitetului de întreprindere și ai sindicatelor pentru reducerea costurilor forței de muncă. Decizia, comunicată printr-un interviu publicat pe intranetul companiei, a fost luată „în unanimitate” de echipa managerială. Mesajele recente au făcut ca scenariul închiderilor să devină și mai probabil. Schiebe a reafirmat necesitatea schimbării structurii costurilor, afirmând: „Suntem obligați să examinăm cu atenție care sunt uzinele germane pe care va trebui să le închidem dacă nu reușim să modificăm structura costurilor noastre”. Pentru a convinge angajații să nu mai ceară mărirea salariilor, conduceria Mercedes-Benz folosește ca argument inclusiv nivelul salariilor personalului din România, de la fabrica Star Assembly din Sebeș. Compania urmează să anunțe propunerile de restructurare și de reducere a costurilor săptămâna viitoare, marcând următorul pas critic în criză. Consiliul Întreprinderii a cerut conducerii Mercedes-Benz să investească în produse de calitate, în tehnologii și în uzine, dar și să propună o strategie solidă pentru viitorul companiei. Sindicaliștii subliniază că Mercedes nu poate asigura calitatea mașinilor și standardele premium prin salariile mici ale angajaților și un program de lucru mai mare.

Michael Schiebe, directorul de producție, a declarat că decizia de a suspenda investițiile este dictată de costurile ridicate și imposibilitatea încheierii unui acord privind reducerea cheltuielilor. El a precizat că echipa este obligată să examineze cu atenție care dintre uzinele germane ar trebui închise dacă nu se reușește modificarea structurii costurilor. Britta Seeger a adăugat contextul emoțional și pragmatic al deciziei: „Cu toții dorim să evităm, cu orice preț, închiderea unor fabrici. Din păcate, însă, suntem nevoiți acum să analizăm această opțiune mai în detaliu”. Cei aproximativ 90.000 de angajați din Germania au fost rugați să înțeleagă situația dificilă a industriei auto, care se traduce prin vânzări mai slabe și pericole pentru uzinele companiei. Angajații au fost solicitați să nu mai ceară majorarea salariilor conform contractului colectiv de muncă. Situația uzinelor Mercedes din Germania seamănă cu cea a celor de la Volkswagen, fiind marcate de scăderea cererii și lipsa de comenzi care să asigure capacitatea optimă de producție. Sindicatele susțin că o creștere a programului de lucru la 40 de ore, chiar și fără o creștere a salariilor, nu va schimba ecuația costurilor companiei. Reprezentanții sindicatelor au reiterat că „oricine dorește să asigure viitorul uzinelor germane trebuie să investească în inovație și crearea de valoare”.

Britta Seeger, membră a consiliului director responsabilă cu resursele umane, a subliniat că, deși compania dorește să evite închiderea fabricilor cu orice preț, este nevoită acum să analizeze această opțiune mai în detaliu. Aceasta alege să repete avertismentul anterior lansat de Schiebe în septembrie, care avertiza că două fabrici din Germania ar putea fi închise în absența progreselor. Conducerea Mercedes-Benz caută în continuare soluții de reducere a costurilor într-un mediu economic dificil. Compania se confruntă cu scăderi ale vânzărilor și profiturilor în ultimii ani, ceea ce amplifica presiunea asupra structurii de costuri. Reacția sindicatelor, membre ale puternicei federații IG Metall, a fost una dură. În schimbul menținerii salariilor existente, acestea au cerut reducerea numărului de ore de lucru la 30 de ore săptămânal, față de 35 câte sunt prevăzute în contract, respingând creșterea la 40 de ore cerută de conducere. Singurul risc văzut de sindicate este presiunea tot mai mare pe reducerea numărului de angajați, o măsură considerată inacceptabilă. Din acest motiv, reducerea programului săptămânal la 30 de ore a fost propusă ca mecanism care ar garanta locurile de muncă și ar asigura redistribuirea forței de muncă la cererea actuală. Michael Häberle, șeful Consiliului Întreprinderii, a cerut concurență loială din partea companiilor chineze, instrumente eficiente de politici comerciale împotriva „producătorilor subvenționați de stat”, precum și programe de subvenții germane care să nu mai favorizeze vehiculele de import. De asemenea, a criticat alocarea de modele în uzine din alte țări, cum ar fi fabrica din Ungaria a Mercedes, în care sunt mutate unele modele din Germania.

Situația este agravată de faptul că Mercedes-Benz se confruntă de mai mulți ani cu scăderi ale vânzărilor și profiturilor. De mai multe luni, conducerea companiei îi îndeamnă pe angajați să identifice soluții pentru reducerea costurilor, dar fără rezultate concrete care să împiedice evaluarea închiderii unor unități. Contextul sectorului auto european și german relevă o tensiune similara între management și sindicate, pe fondul încercării de reducere a cheltuielilor. Fenomenul nu este nou în industria auto, dar evoluția Mercedes-Benz prezintă particularități distincte față de alte companii. Șeful Consiliului Întreprinderii din uzina Mercedes din Stuttgart a răspuns ferm: „Nu vom accepta ca angajații să fie din nou tratați ca un factor de cost. Oricine dorește să asigure viitorul fabricilor germane trebuie să investească în inovație și creare de valoare acolo”. Sindicalele au refuzat și eliminarea bonusurilor sau beneficiilor prevăzute de contractul colectiv de muncă, argumentând că angajații nu ar trebui să fie victimele deciziilor managementului companiei.

Mercedes-Benz a decis suspendarea tuturor investițiilor noi în unitățile de producție din Germania și analizează varianta închiderii unor fabrici, ca urmare a costurilor ridicate de producție, scăderii vânzărilor și profiturilor, precum și a eșecului negociilor cu sindicatele privind reducerea costurilor forței de muncă.

Decizia a fost comunicată într-un interviu cu membrii consiliului director, publicat pe intranetul companiei și confirmat de Reuters, arătând că suspendarea investițiilor și analiza închiderilor sunt măsuri directe menite să răspundă costurilor ridicate ale producției auto în Germania. Consiliul de administrație a luat această hotărâre „în unanimitate”, invocând incapacitatea de a ajunge la un acord cu reprezentanții comitetului de întreprindere și ai sindicatelor despre reducerea cheltuielilor cu forța de muncă.

Michael Schiebe, directorul de producție, a declarat că echipa managerială este obligată să examineze cu atenție care dintre uzinele germane vor trebui închise dacă nu se reușește modificarea structurii costurilor. Conducerea companiei îndeamnă de câteva luni angajații să identifice soluții de reducere a costurilor, iar în septembrie Schiebe avertizase deja că două fabrici din Germania ar putea fi închise dacă nu se înregistrează progrese. Mesajele trimise joi către angajați au făcut ca scenariul închiderilor să devină și mai probabil, confirmând urgența situației. „Suntem obligați să examinăm cu atenție care sunt uzinele germane pe care va trebui să le închidem dacă nu reușim să modificăm structura costurilor noastre”, a afirmat Michael Schiebe. Conflictul social este amplificat de propunerea conducerii de a crește programul de lucru de la 35 la 40 de ore pe săptămână, fără majorarea salariilor, măsură care a stârnit nemulțumirea salariaților și a sindicatului IG Metall. Impactul financiar al propunerii de 40 de ore se vede în valoarea reală a muncii: un angajat calificat din Baden-Württemberg, cu un salariu brut de aproximativ 4.200 de euro, ar ajunge de la un echivalent de 27,69 euro pe oră la aproximativ 24,23 euro, o reducere de 12,5% a valorii efective a muncii. Sindicatul IG Metall se opune schimbării programului de lucru și apără săptămâna de lucru de 35 de ore, stabilită prin negocieri colective, respingând ideea majorării fără compensații salariale. Sindicatul IG Metall continuă să apere programul de lucru actual de 35 de ore și respinge majorarea la 40 de ore fără compensații, menționând că programul de 35 de ore a fost stabilit prin negocieri colective. Directorul de producție, Michael Schiebe, precizează că măsurile sunt decisive și se bazează pe imposibilitatea stabilirii unui acord cu partenerii sociali, forțând compania să ia măsuri extreme pentru a-și salva viitorul operațional. Singura cale de a evita închiderea fabricilor rămâne, conform liderilor de la Mercedes-Benz, găsirea unor soluții drastique de reducere a costurilor, în ciuda opoziției puternice a muncitorilor.

Suspendarea investițiilor și analiza închiderilor fac parte din planul de restructurare „Next Level Performance”, lansat după ce profitul Mercedes-Benz a scăzut cu 49% în 2025, ajungând la 5,3 miliarde de euro. Britta Seeger, membră a consiliului director responsabilă cu resursele umane, a subliniat că, deși compania dorește să evite închiderea fabricilor cu orice preț, este nevoită acum să analizeze această opțiune mai în detaliu. Mercedes-Benz se confruntă de mai mulți ani cu scăderi ale vânzărilor și profiturilor, o situație agravată de evoluția slabă a vânzărilor pe piața din China și de concurența tot mai puternică a constructorilor chinezi, în special în segmentul autovehiculelor electrice. Planul de restructurare vizează aproximativ 90.000 de angajați din Germania care lucrează pe baza contractelor colective de muncă. Nemulțumirile au dus la proteste în centre industriale importante, precum Sindelfingen, Untertürkheim și Rastatt. Prezența obligatorie la birou a fost introdusă ca măsură suplimentară de reducere a costurilor și ajustare a procedurilor: la sfârșitul lunii septembrie, Mercedes-Benz a renunțat la acordul de muncă mobilă, impunând prezența la birou până la patru zile pe săptămână. Compania a suspendat pentru acest an o componentă salarială anuală stabilită prin contractul colectiv de muncă, în valoare de 18,4% din salariul lunar, plata fiind amânată pentru 2027. Prin programul de reducere a costurilor, Mercedes-Benz urmărește să diminueze cu cinci miliarde de euro cheltuielile fixe și costurile de producție până în 2027, un obiectiv care reprezintă o scădere de aproximativ 10% Directorul general Ola Källenius susține că măsurile sunt necesare pentru menținerea competitivității pe termen lung, confruntându-se cu costuri ridicate ale energiei și forței de muncă în Germania, necesarul de investiții pentru electromobilitate și presiunea asupra prețurilor. Conducerea compare costurile de producție din Germania cu cele de la fabrica din Kecskemét, Ungaria, unde costurile asociate producției ar fi cu aproximativ 70% mai mici, exercitând o presiune suplimentară asupra unităților germane. Conflictul este amenințat să se extindă și în alte companii auto germane, BMW și Volkswagen intenționând la rândul lor să discute despre programul de lucru, pe fondul presiunilor economice din industrie. O eventuală închidere a fabricilor ar putea avea consecințe importante asupra locurilor de muncă și asupra comunităților care depind de activitatea acestora. Nemulțumirile salariaților sunt amplificate și de schimbările privind munca de la distanță, cu reintroducerea prezenței la birou până la patru zile pe săptămână, încadrată de conducere ca măsură necesară adaptării. Costurile de producție din Germania sunt comparate constant cu cele de la unitatea din Ungaria (Kecskemét), unde cheltuielile sunt estimate a fi cu 70% mai mici, stimulând discuțiile despre relocarea sau închiderea capacităților locale. Decizia de suspendare a investițiilor și analiza închiderii de uzine vizează salvarea competitivității producătorului auto german într-o perioadă dificilă, marcată de scăderi majore ale profitului și presiuni competitive, mai ales din partea competitorilor chinezi pe segmentul EV. Propunerile de a lucra 40 de ore fără creșterea salariilor și suspendarea unor indemnizații anuale (18,4% din salariu, amânat până în 2027) sunt criticate de muncitori care simt că valoarea orei de muncă le scade brusc. Protestele masive ale angajaților în centrele de producție precum Sindelfingen, Untertürkheim și Rastatt ilustrează tensiunile sociale actuale în sectorul auto din Germania. Vederile lui Ola Källenius sunt centrate pe reziliența companiei și menținerea standardelor premium, deși provocările venite din exterior și dificultățile interne de costuri pun la încercare acele valori.