ACTUALIZARE Summit climatic la Antalya: 200 de state negociază măsuri împotriva încălzirii globale
Între 9 și 20 noiembrie 2026, la Antalya, Turcia, are loc cea de-a 31-a ediție a Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP31), la care participă aproximativ 200 de state. Aușteptă prezența a peste 70 de șefi de stat și de guvern, alături de zeci de mii de diplomați, observatori și reprezentanți ai mass-media. Conferința este programată între 9 și 20 noiembrie 2026. Președintele COP30, André Corrêa do Lago, a subliniat necesitatea trecerii de la negocieri la implementare, afirmând că nu sunt necesare mai multe tratate, ci acțiuni concrete din partea guvernelor. Negocierile se concentrează asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, accelerării tranziției energetice și sprijinirii țărilor vulnerabile care suportă consecințele schimbărilor climatice. Turcia este gazda oficială a conferinței, iar Australia conduce negocierile. Organizații precum Climate Analytics avertizează că reducerea emisiilor de metan și a altor poluanți ar putea încetini ritmul încălzirii globale cu aproximativ 12% până în 2035. Organizatorii turci au lansat o campanie de promovare a Antaliei ca destinație modernă și preocupată de mediu. Totuși, summitul se află în fața unor provocări stringente, inclusiv deficitul de finanțare pentru adaptare. DW Aproximativ 200 de state negociază la Antalya măsuri împotriva încălzirii globale. Germania susține un nou obiectiv energetic. Cancelarul federal Friedrich Merz nu participă însă la summit. Negocierile se concentrează asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, accelerării tranziției energetice și sprijinirii țărilor vulnerabile, care suportă consecințele tot mai grave ale schimbărilor climatice. Turcia este gazda oficială a conferinței, iar Australia conduce negocierile. La reuniunea care se întinde pe parcursul a 12 zile sunt așteptați peste 70 de șefi de stat și de guvern, alături de zeci de mii de diplomați, observatori și reprezentanți ai mass-media. Organizatorii turci au lansat o campanie de promovare spectaculoasă, construită în jurul unor imagini dinamice, muzicii ritmate și efectelor vizuale, prin care Antalya este prezentată drept o destinație modernă, iar Turcia ca o țară preocupată de protecția mediului. Dincolo de această imagine atent pregătită, conferința are însă de înfruntat probleme stringente.
Anul 2026 riscă să fie primul an care depășește, aproape sigur, pragul de 1,5 grade Celsius de încălzire globală față de perioada preindustrială, conform datelor serviciului european Copernicus. Copernicus estimează că 2026 va fi, cel mai probabil, al doilea cel mai cald an înregistrat. Există o probabilitate de 20% ca anul în curs să depășească recordul absolut stabilit în 2024. Media temperaturilor pentru perioada 2023–2026 ar urma să depășească pragul de 1,5 grade Celsius. Olile lunare confirmă tendința ascendentă. Octombrie a fost cea mai caldă lună din istorie la nivel global, cu o temperatură medie de 15,35 grade Celsius, cu 1,75 grade peste nivelul preindustrial. Oceanul absorbe o parte importantă din surplusul de căldură. Temperatura medie a apei la suprafața mărilor, între paralelele de 60 de grade nord și sud, a ajuns în octombrie la un nou record de 20,95 grade Celsius. În Pacificul ecuatorial central și estic, influențat de El Niño, temperatura apei a atins 29,94 grade Celsius, un maxim absolut. Aceste evoluții amplifică îngrijorările legate de intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. Conferința de la Antalya are loc la un deceniu de la intrarea în vigoare a Acordului de la Paris (4 noiembrie 2016). Obiectivele asumate rămân departe de a fi îndeplinite, estimările UNEP indicând o încălzire de 2,8 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Aproape 200 de state se reunesc între 9 și 20 noiembrie în Antalya, cu prilejul ediției a 31-a a Conferinței ONU privind schimbările climatice. Reuniunea vine într-un moment în care, spun mulți experți, planeta înregistrează noi recorduri de temperatură, iar perspectivele limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius devin tot mai îndepărtate. Anul 2026, aproape sigur peste pragul de 1,5 grade Celsius. Datele climatice publicate înaintea summitului arată amploarea provocărilor cu care se confruntă comunitatea internațională. Potrivit serviciului european Copernicus, anul 2026 va depăși aproape sigur pragul de 1,5 grade Celsius de încălzire globală față de perioada preindustrială.
Secundarul președintelui COP30, André Corrêa do Lago, a atras atenția că aplicarea măsurilor climatice necesită implicarea ministerelor de finanțe, infrastructură și transporturi, nu doar a celor dedicate mediului. Finanțarea adaptării reprezintă un alt subiect central. Statele în curs de dezvoltare au nevoie anual de 305 miliarde de dolari, în timp ce sprijinul financiar acordat de țările dezvoltate a atins 28,2 miliarde de dolari în 2024. Turcia propune un nou obiectiv internațional: ponderea electricității în consumul final de energie să crească de la 20% la 35% până în 2035. Guvernul german a susținut inițiativa, estimând economii de 400 de miliarde de euro anual. Ministrul federal german al Mediului, Carsten Schneider, a declarat că tranziția către utilizarea mai largă a electricității ar putea aduce beneficii economice și de securitate energetică. El a invocat conflictul din StrâmtAREA Ormuz ca exemplu al vulnerabilităților generate de dependența de combustibilii fosili. Cancelarul federal german, Friedrich Merz, nu participă la summitul din Antalya, preferând să își sărbătorească ziua de naștere la Berlin împreună cu familia. Secretarul General ONU, António Guterres, a calificat COP31 drept un „moment al adevărului”, apelând la acțiuni urgente înainte de expirarea mandatului său. El a confirmat că ținta de 1,5 grade Celsius nu mai este realizabilă, ceea ce reprezintă un eșec al leadership-ului politic. Guterres a menționat că 2026 este al doilea an consecutiv de depășire a pragului de 1,5 grade, după 2024, dar a subliniat că evaluarea oficială se face pe baza tendințelor pe termen lung, nu a unui singur an. Secretarul ONU a solicitat taxarea profiturilor excesive ale companiilor de combustibili fosili pentru a sprijini țările cel mai afectate de catastrofele climatice, inclusiv inundațiile din Nepal din 2023 care au ucis peste 1.400 de oameni. Carsten Schneider a atras atenția că tensiunile geopolitice și șocurile de preț la energie sunt motive suplimentare pentru accelerarea tranziției energetice. Sondajul Banca Europeană de Investiții relevă că aproximativ 75% dintre cetățenii UE susțin reducerea rapidă a consumului de combustibili fosili, considerând-o o prioritate majoră a politicilor publice. Decizia cancelarelui Merz de a lipsi a atras critici din partea mișcării Fridays for Future, în timp ce ministrul Schneider rămâne singurul reprezentant guvernamental federal la summit. Utilizarea mai extinsă a pompelor de căldură și a automobilelor electrice ar putea reduce semnificativ emisiile de dioxid de carbon, datorită eficienței energetice superioare. Guterres a avertizat că problemelor climatice li se adaugă cele legate de războaie și de consumul mass-v de energie și apă generat de inteligența artificială. Fostul vicepreședinte american Al Gore a lăudat eforturile lui Guterres, definind criza climatică drept „cea mai mare provocare cu care se confruntă umanitatea”. Merz și-a justificat absența prin agenda încărcată și dorința de a-și sărbători ziua de naștere cu familia la Berlin, descriind acest lucru ca un „minunat cadou”.
Reprezentanții guvernelor se vor întâlni între 9 și 20 noiembrie 2026 la Antalya, Turcia, pentru cea de-a 31-a Conferință a Părților (COP31) la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice. Evenimentul global aduce la discuții priorități legate de reducerea utilizării combustibililor fosili și de mobilizarea fondurilor pentru măsurile de adaptare la efectele încălzirii globale [sOURCE:CURRENT|EvZ] [sOURCE:Reuters|R977782_1].
Lucrările de negociere se vor raporta la obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris, din 2015, care vizează menținerea creșterii temperaturii mult sub 2 grade Celsius și efortul de a limita incalzirea la 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale. André Corrêa do Lago, președintele COP30 (desfășurată în 2025), a subliniat necesitatea trecerii de la negocieri la implementare, afirmând că nu sunt necesare mai mult tratate, ci acțiune concretă din partea guvernelor [sOURCE:CURRENT|EvZ].
Oficialul brazilian a atras atenția că aplicarea măsurilor climatice necesită implicarea unor ministeres mai ample decât cele dedicate exclusiv mediului, incluzând departamentele de finanțe, infrastructură și transporturi, responsabile de investițiile critice și de politicile publice. Printre măsurile identificate se numără reducerea treptată a combustibililor fosili și combaterea defrișărilor [sOURCE:CURRENT|EvZ].
Înainte de începerea COP31, organizația Germană Climate Analytics a publicat un raport care estimează că limitarea emisiilor de metan și a altor poluanți ar putea reduce ritmul încălzirii globale cu aproximativ 12% până în 2035. Dacă aceste măsuri sunt combinate cu o renunțare rapidă la combustibilii fosili, ritmul încălzirii ar putea fi redus la jumătate în anii 2030, limitând creșterea maximă a temperaturii la aproximativ 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale până la mijlocul secolului [sOURCE:CURRENT|EvZ].
Un sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții, care a inclus 23.000 de respondenți, arată că aproximativ 75% dintre cetățenii Uniunii Europene susțin reducerea rapidă a consumului de combustibili fosili. Majoritatea respondentinilor consideră că aceasta ar trebui să fie o prioritate majoră a politicilor publice [sOURCE:CURRENT|EvZ].
Finanțarea adaptării reprezintă un alt subiect central al negocierilor. Conform estimărilor ONU, statele în curs de dezvoltare au nevoie anual de 305 miliarde de dolari pentru a face față efectelor schimbărilor climatice. În contrast, rapoartele ONU privind deficitul de finanțare arată că sprijinul financiar acordat de țările dezvoltate a atins 28,2 miliarde de dolari în 2024, o creștere minimă de un miliard față de anul anterior, rămânând mult sub necesarul calculat pentru protecția împotriva secetei, incendiilor, inundațiilor și temperaturilor extreme [sOURCE:CURRENT|EvZ].