Fundația Eco-Civica și Asociația Bankwatch România au intentat acțiune în instanță pentru oprirea lucrărilor de modernizare a Falezei Dunării din Galați, un proiect evaluat la peste 226 de milioane de lei. Cererea de suspendare a executării unor acte administrative, printre care acordul de mediu și autorizația de construire, a fost discutată la Tribunalul București pe 9 noiembrie. Organizațiile neguvernamentale susțin că evaluarea de mediu realizată pentru proiect a omis efectele negative asupra parcului dendrologic protejat al Falezei și a pus în pericol existența acestuia înainte de soluționarea fondului.
În timpul ședinței, avocata Cătălina Rădulescu, care reprezintă ONG-urile, a atacat legalitatea actelor pe baza cărora s-a început construcția. Ea a menționat că o hotărâre din 1994 protejează parcul dendrologic de pe faleză și a cerut instanței să țină cont de riscul ca tăierile de arbori, deja demarate, să devină ireversibile până la pronunțarea judecătorilor. Rădulescu a criticat documentația de mediu pentru lipsa unei analize concrete a impactului asupra arborilor maturi, speciilor de plante și păsări menționate în actul de protecție.
Avocații autorităților locale și ai statului au cerut respingerea cererii de suspendare, argumentând că documentația a inclus mai multe variante de proiect și că unele acte au fost contestate în afara termenelor legale de plată a taxelor sau de contestare. Ei au specificat că Planul Urbanistic Zonal (PUZ) menționează regimul de protecție și indică o suprapunere de aproximativ 14 hectare din cele 30 de hectare vizate de lucrări cu zona protejată. Conform apărării, proiectul păstrează un procent de 93,07% spațiu verde în subzona V2.
Un punct central al disputei îl constituie numărul arborilor propuși pentru eliminare. Documentația inițială prevedea tăierea a circa 1.400 de arbori, iar varianta actuală implică eliminarea a aproximativ 900 de exemplare, dintre care 699 se aflau pe amplasamentul unor lucrări de utilitate publică. Dan Trifu de la Eco-Civica a contestat calculele autorităților, afirmând că amenajările vor reduce suprafața verde cu peste două hectare și a ridicat probleme legate de stabilitatea taluzului, arborii maturi având rolul de a fixa terenul în pantă. Avocații au replicat că proiectul include soluții de consolidare și drenaj.
Primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, a declarat pentru G4Media că proiectul are toate actele în regulă, fiind verificat de toate instituțiile abilitate. Interogat dacă este dispus să ceară temporar oprirea tăierilor de arbori până la decisia instanței, Pucheanu a răspuns inițial solicitând argumentele în favoarea unei astfel de măsuri, subliniind că arborii doborâți nu mai pot fi recuperați. El a adăugat că, în cazul unei decizii judecătorești contrare, autoritatea se va supune ei, anunțând că va analiza situația a doua zi.
Proiectul de modernizare, atribuit unei asocieri de firme conduse de Tancrad, prevede refacerea traseelor pietonale, a iluminatului și a rețelelor edilitare, prec Și amenajarea de piste pentru biciclete, locuri de joacă și puncte de belvedere. Ordinul de începere a lucrărilor a fost semnat pe 22 iulie, termenul de execuție fiind de 24 de luni. Pe 22 iulie 2026, primăria Galați a semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru proiectul de peste 226 de milioane de lei.
În paralel cu procedura judicială, grupul civic «Salvăm Pădurea Urbană Faleza Galați» a monitorizat constant activitățile de șantier și a organizat proteste. Voluntarii au publicat o cronologie detaliată, incluzând imagini cu tăierile efectuate, inclusiv ale unor tei marcați inițial pentru relocare. Garda de Mediu Galați a anunțat în octombrie reanalizarea inventarului, rezultând identificarea de soluții pentru păstrarea a 101 arbori pe amplasament și relocarea altor 75, în timp ce proiectul propus inițial elimina 900 dintre cei 1.904 arbori inventariați.
Primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, a estimat că proiectul de modernizare a Falezei Dunării, cu o valoare de peste 226 de milioane de lei, ar putea genera pierderi financiare de ordinul a 40 de milioane de euro dacă instanța va da dreptate organizațiilor neguvernamentale. Edilul a subliniat că banii vor fi recuperati dificil, invocând un context în care inițiativele publice de acest tip sunt contestate tardiv, spunând: „Doar în România se poate ajunge să dai cu piciorul la 40 de milioane de euro așa.”
Ionuț Pucheanu a explicat că, deși instanța a rămas în pronunțare pentru o săptămână, lucrările de punere în siguranță a malului continuă, iar o parte din fonduri, aferente acestei etape, deja au fost platite constructorilor. Conducerea locală consideră că blocarea totală a proiectului din cauza activităților de întreținere a arborilor ar constitui un „abuz de drept”, având în vedere că specii care nu ar fi trebuit să existe pe pereul de beton afectează acum stabilitatea malului Dunării.
Primarul a respins etichetarea spațiului ca „pădure urbană”, descriind-o ca o numire „ad-hoc”, și a aruncat responsabilitatea pentru situația dendrologică asupra lipsei de mentenanță anterioare și a atribuirii responsabilității malului către APDM. Ionuț Pucheanu a precisat că arborii care sparge pereul de beton au crescut în zona deteriorată din cauza inundațiilor trecute, care au adus semințele, și că expertiza tehnică realizată timp de trei ani a dus la proiectul curent. Conform declarațiilor primarului, termenul maxim de finalizare a proiectului, în cazul în care decizia judecătorească va fi favorabilă autorităților, este vara anului 2028.