În cadrul emisiunii „Bună dimineața” difuzate de Moldova 1, Daniela Sîmboteanu, președinta Centrului Național pentru Prevenirea Abuzului asupra Copiilor (CNPAC), a precisat că bullyingul constituie o formă de violență și agresiune care apare exclusiv în rândul copiilor. Este incorect să etichetăm drept agresiv un comportament provenit de la un adult sau de la un profesor. Recunoașterea corectă a acestui fenomen joacă un rol vital în prevenirea escaladării situației.
Specialiștii avertizează că nu orice conflict din rândul elevilor se încadrează în categoria bullying-ului. Clasificarea ca atare necesită îndeplinirea a trei criterii specifice: comportamentul trebuie să fie intenționat, să fie repetitiv și să existe un dezechilibru de putere între cei implicați. Această problemă poate apărea sub forme evidente, dar și mai nuanțate, cum ar fi excluderea intenționată a unui copil din grupul de colegi.
Cadrele didactice și psihologii școlari poartă responsabilitatea primară de a monitoriza situațiile și de a interveni prompt, observând declanșarea conflictelor înainte ca acestea să se escaladeze. A fost recent distribuit un ghid privind prevenirea și gestionarea bullying-ului, creat pe baza metodologiei Ministerului Educației și Cercetării. Acest material include algoritmi de intervenție, strategii diferențiate în funcție de vârstă, precum și afișe cu rutine de gestionare a emoțiilor, fiind accesibil pe portalurile oficiale ale CNPAC și ale ministerului.
Părinții joacă un rol esențial în comunitatea școlară și trebuie integrați activ în strategiile de intervenție, beneficiind de programe dedicate educației parentale. Astfel, aceștia pot reacționa adecvat la cazurile de violență fără a înrăutăți situația prin măsuri de control excesiv. Președinta CNPAC, Daniela Sîmboteanu, a evidențiat natura complexă a fenomenului, notând că un copil care astăzi este cel care practică bullying-ul ar fi putut fi, în urmă cu puțin timp, victima acestuia.
Rodica Bunescu-Chilimciuc, psiholog și coordonatoare a unui program de combatere și prevenire a bullying-ului în instituțiile de învățământ, a subliniat că mulți copii nu comunică deschis evenimentele la care sunt supuși. Adulții trebuie să rămână vigilenți la modificările comportamentale ale copilului. Indicii posibile includ izolarea socială, tristea, anxietatea, refuzul de a frecventa școala, plângerile frecvente privind stări de rău, tulburările de somn sau scăderea performanței academice.
Rodica Bunescu-Chilimciuc recomandă părinților să îl asculte pe copil într-o atmosferă calmă, să îl creadă și să îi transmită încrederea că nu este vinovat și că nu este singur. Este esențial ca discuția să implicate dirigintele, psihologul școlar și conducerile școlii, oferindu-i suport necondiționat micuțului. Rezultatele Barometrului Școlar, publicat în februarie 2026 de Ministerul Educației, relevă că aproape jumătate dintre elevi au fost vânați prin bârfe sau râs, iar un sfert dintre ei au experimentat experiențe de excluziune sau violență fizică.