O cercetare națională realizată de World Vision România intitulată „Participarea elevilor la programe de sprijin, experiența școlară și nevoile educaționale”, prezentată de Ziua Mondială a Profesorului, arată că, deși majoritatea elevilor observă dotări noi în școli, există un deficit semnificativ în ceea ce privește pregătirea pentru viața adultă și profesională. Studiul a fost prezentat în cadrul evenimentului „De la investiție la impact. Ce rezultate vrem de la investițiile în educație?”, organizat de World Vision România împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Rezultatele indică faptul că 79% dintre respondenți observă echipamente noi în școli, însă doar 18% declară că au beneficiat de activități pentru dezvoltarea competențelor digitale, în timp ce 21% afirmă că au nevoie de sprijin continuu în acest domeniu. De asemenea, 43% dintre copii și tineri susțin că au nevoie de competențe pentru viața de zi cu zi, precum gestionarea banilor și luarea deciziilor.
În rândul liceenilor, nevoile de pregătire practică sunt marcante: 50% solicită dezvoltarea competențelor practice, iar 36% doresc experiențe directe, cum ar fi stagii de practică, voluntariat sau internshipuri. Evaluările pentru sprijinul oferit pentru viitor sunt moderate: liceenii au oferit scoruri de 7,76 din 10 pentru activitățile care întăresc încrederea în sine, 7,42 pentru rezultatele școlare și 6,9 atât pentru clarificarea planului de viață, cât și pentru perspectivele de angajare.
Cercetarea subliniază o discrepanță între necesitatea sprijinului financiar pentru studii (20%) și nevoia de sprijin financiar pentru pregătirea vieții de adult (39%). Nevoile pentru viața adultă includ, de asemenea, sprijin financiar (39%), consiliere și orientare în carieră (31%), stagii sau voluntariat (29%), informații despre oportunități educaționale și profesionale (24%), sprijin emoțional sau psihologic (23%) și dezvoltarea competențelor digitale (21%). Doar 13% spun că nu au nevoie de sprijin suplimentar pentru pregătirea vieții de adult.
Mihaela Nabăr, Director Executiv World Vision România, a subliniat necesitatea de a evalua impactul real al investițiilor asupra vieții copilului, nu doar cantitatea de resurse alocate: „Trebuie să ne uităm la ceea ce rămâne în viața copilului după o investiție: dacă învață mai bine, dacă dobândește competențe practice și digitale, dacă știe să ia decizii și dacă își cunoaște opțiunile pentru viitor.” Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a menționat că România trece printr-un moment de inflexiune și că investițiile istorice în infrastructură trebuie să se traducă în rezultate, adaptând sistemul de educație la provocările aduse de Inteligența Artificială prin accent pe gândire critică și creativitate.
Studiul a fost realizat în perioada mai–iunie 2026 pe un eșantion de 729 de respondenți din unități de învățământ preuniversitar de stat, cuprinzând elevi din ciclul primar (32%), gimnaziu (38%) și liceu (29%). Cercetarea a inclus 52% respondenți din mediul urban și 48% din cel rural, fiind formată din 51% fete și 49% băieți. Datele oferă un context asupra parcursului educațional: din 100 de copii care intră în clasa pregătitoare, 90 termină clasa a VIII-a, 48 termină liceul cu Bacalaureat, 35 se înscriu la facultate, 25 obțin o diplomă universitară, iar 21 se angajează în primii unu-doi ani după absolvire.