Senatul României a solicitat Curții Constituționale (CCR) să verifice conduita judecătorului Cristian Deliorga în urma deplasării acestuia la Mykonos, în data de 8 iulie 2026, cu o aeronavă privată de tip Embraer Legacy 600. Ancheta parlamentară, desfășurată de Comisia pentru constituționalitate a Senatului între septembrie și noiembrie 2026, nu a reușit să clarifice cine a organizat călătoria, cine a achitat transportul și care este natura relației dintre judecător și Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).
Raportul Comisiei pentru constituționalitate, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 147 din 9 noiembrie 2026 și publicat în Monitorul Oficial, consemnează că nici Cristian Deliorga, nici Mihai Daraban nu s-au prezentat la audierile la care au fost convocați. Judecătorul CCR a fost invitat de șapte ori, iar președintele CCIR de șase ori, ambele părți ignorând convocările succesive reprogramate începând cu septembrie 2026.
Inițiativa anchetei a provenit din partea grupurilor parlamentare USR și PNL, după apariția în spațiul public a informațiilor privind zborul privat. Obiectivele stabilite includeau clarificarea circumstanțelor deplasării, identificarea naturii relațiilor dintre participanți, stabilirea modalității de acoperire a costurilor și verificarea eventualelor beneficii materiale sau a impactului asupra independenței și imparțialității judecătorului.
Comisia a solicitat informații de la Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), CCIR și compania aeriană Toyo Aviation. CNAB a identificat trei zboruri către Mykonos în data de 8 iulie 2026: un zbor comercial Wizz Air cu 145 de pasageri, o cursă a Toyo Aviation cu 13 pasageri și un zbor «ferry» (fără pasageri) operat de Fly Coop Air Service. Totuși, CNAB nu deține date comerciale privind biletele și costurile, imposibilă fiind stabilirea dacă Deliorga se afla la bordul aeronavei private Toyo.
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a declarat că nu deține informații despre deplasare și este o entitate distinctă de CCIR. Mihai Daraban a răspuns scurt, afirmând că informațiile au dobândit caracter public și sunt clarificate, dar nu a transmis documentele solicitate, cum ar fi lista participanților sau dovezi ale costurilor. Comisia a considerat că acestea nu lămuresc aspectele legate de organizare și finanțare.
Între cele două persoane audiate există declarații contradictorii. Mihai Daraban a afirmat public că este prieten de aproximativ 30 de ani cu Delioraga și că l-a invitat personal în deplasare, invocând o întâlnire cu parteneri de afaceri din Statele Unite ca scop al călătoriei. În schimb, Cristian Deliorga a declarat că nu îl cunoaște pe Daraban și a caracterizat deplasarea drept strict privată, fără legătură cu atribuțiile sale de serviciu.
În raportul său, Comisia pentru constituționalitate formulează patru concluzii principale: imposibilitatea clarificării circumstanțelor deplasării, imposibilitatea stabilirii modului de acoperire a costurilor, imposibilitatea identificării eventualelor beneficii materiale și imposibilitatea clarificării altor împrejurări relevante pentru integritatea judecătorului și încrederea publică în CCR.
Ca urmare a rezultatelor anchetei, Senatul propune trei direcții de acțiune. Prima este sesizarea Plenului CCR pentru cercetarea conduitei lui Cristian Deliorga și aplicarea sancțiunilor dacă se constată o abatere. A doua propunere vizează sesizarea Adunării Generale a CCIR pentru examinarea conduitei lui Mihai Daraban, ținând cont de refuzul participării la audieri. A treia direcție cere grupurilor parlamentare să analizeze modificarea legislației privind răspunderea persoanelor care refuză să participe la audierile commissionilor parlamentare.