ACTUALIZARE Raport PwC-ULI: Bucureștiul, pe locul 30 în topul european de investiții imobiliare
Potrivit raportului „Emerging Trends in Real Estate Europe 2027”, realizat de PwC și Urban Land Institute pe baza sondajelor cu 1.498 de profesioniști din sectorul imobiliar european, Bucureștiul se menține pe locul 30 într-un top de 32 de orașe europene pentru investiții imobiliare. Capitala României este înaintea Istanbulului și Sofiei, dar în urma Pragăi și Varșoviei, deși înregistrează a doua cea mai mare creștere economică prognozată la nivel continental (3,5% anual în perioada 2027-2029), după Dublin.
ACTUALIZARE Bucureștiul rămâne pe locul 30 în topul european de investiții imobiliare
Raportul «Emerging Trends in Real Estate Europe 2027», elaborat de PwC și Urban Land Institute pe baza a 1.498 de interviuri cu profesioniști din sectorul imobiliar european, plasează Bucureștiul pe locrul 30 într-un top de 32 de orașe, în urma Pragăi, Budapestei și Varșoviei, dar înainte de Istanbul și Sofia.
„Faptul că Bucureștiul rămâne în clasamentul european arată că România este pe radarul investitorilor internaționali. Avem cea mai bună perspectivă de creștere economică din Europa Centrală și de Est, iar acesta este un argument important. Totuși, ca să urcăm în clasament, avem nevoie de o piață mai lichidă, cu mai multe tranzacții și proiecte de calitate. Investitorii se uită tot mai mult la factori pe termen lung, precum infrastructura, energia și oferta de locuințe, iar România are oportunități reale în toate aceste zone”, a declarat Amoros Avramia, director PwC România. Declinul demografic sever (populația Bucureștiului urmează să scadă cu 0,7% anual, al doilea cel mai mare din Europa, după Atena) și volumul redus al tranzacțiilor imobiliare (aproximativ 200 de milioane de euro între octombrie 2025 și septembrie 2026) descurajează investitorii care caută piețe large și lichide.
Europa Centrală și de Est beneficiază de o creștere economică solidă, dar suferă de pe urma lipsei de clădiri disponibile și de proximitatea războiului din Ucraina. Pentru România, energiile, digitalizarea, locuirea și logistica sunt sectoarele care pot atrage cele mai multe investiții imobiliare. Doar 42% dintre respondenții raportului se așteaptă la o îmbunătățire a mediului de afaceri în următorul an. În 2027, focusul investitorilor se deplasează către chirii stabile și administrarea eficientă a clădirilor, nu spre creșterea generală a prețurilor. Aproape jumătate dintre respondenți (47%) anticipează o creștere a sumelor investite în imobiliare în următorii doi ani, în timp ce doar 15% prevăd o scădere. Investitorii privați compensează prudența fondurilor de pensii și a asigurătorilor, iar creditarea ar trebui să se ușureze. Infrastructura rămâne principalul competitor pentru capitalul privat.
Analiza clădirilor este critică: locația, chiriașii și stabilitatea veniturilor contează mai mult decât volumul pieței în sine. Factorii pe termen lung – demografia, infrastructura și oferta de locuințe – devin criterii esențiale. Principalele temeri pentru 2027 includ escaladarea conflictelor globale, costurile de construcție și evoluția dobânzilor. „Piața imobiliară europeană intră într-o etapă în care performanța nu mai vine din creșterea generală a valorilor, ci din calitatea activelor și din modul în care sunt administrate. Centrele de date, infrastructura energetică și diferitele forme de locuire atrag interesul investitorilor pentru că răspund unor nevoi reale: digitalizarea, tranziția energetică și schimbările demografice. Pentru companiile din sector, provocarea este să construiască portofolii reziliente, care să facă față unui context geopolitic și economic tot mai incert”, a adăugat Amoros Avramia. Clasamentul sectoarelor favorizate în 2027 îl plasează pe primul loc centrele de date, urmate de noua infrastructură energetică (energie solară, eoliană, stocare). Șase din top 10 sunt forme de locuire, iar hotelurile revin în top 10 pentru prima dată în ultimele zece ani.
Locuințele prea scumpe sunt identificate de respondenți drept cea mai mare problemă a orașelor europene pentru următorul deceniu. Piața logistică pare să fi atins fundul și ar putea relua creșterea, sprijinită și de cheltuielile de apărare. Birourile de calitate din centru rămân căutate, în timp ce parcurile de afaceri și birourile periferice ocupă ultimele două locuri. Londra menține poziția de lider pentru al șaselea an consecutiv, urmată de Madrid și Paris. Munchen urcă pe locul 4, devenind primul oraș german din top, Milano intră pe 5, iar Lisabona ajunge în top 10. În Europa Centrală și de Est, Varșovia este descrisă ca piața unde se cumpără și se vinde cel mai ușor. Investițiile imobiliare în Polonia au ajuns la 4,8 miliarde de euro în primele trei trimestre ale lui 2026, un salt de 77% față de aceeași perioadă din 2025. PwC este o rețea de firme prezentă în peste 130 de țări, cu mai mult de 360.000 de profesioniști care oferă servicii de audit, consultanță și taxe.
Bucureștiul rămâne pe poziția a 30-a într-un top de 32 de orașe europene pentru investiții imobiliare, potrivit unui raport de specialitate.
Raportul „Emerging Trends in Real Estate Europe 2027
Realizat de PwC și Urban Land Institute pe baza sondajelor și interviurilor cu 1.498 de profesioniști din sectorul imobiliar european, clasificarea plasează capitala României înaintea Istanbulului și a Sofiei, dar în urma Budapestei (locul 29), al Pragăi (22) și al Varșoviei (12). Acest clasament reflectă impactul tranzacțiilor imobiliare scăzute și al declinului demografic asupra atractivității capitalei, deși Bucureștiul are a doua cea mai mare creștere economică prognozată (3,5% pe an în perioada 2027-2029) după Dublin (4%). „Faptul că Bucureștiul rămâne în clasamentul european arată că România este pe radarul investitorilor internaționali. Avem cea mai bună perspectivă de creștere economică din Europa Centrală și de Est, iar acesta este un argument important. Totuși, ca să urcăm în clasament, avem nevoie de o piață mai lichidă, cu mai multe tranzacții și proiecte de calitate. Investitorii se uită tot mai mult la factori pe termen lung, precum infrastructura, energia și oferta de locuințe, iar România are oportunități reale în toate aceste zone”, a declarat Amoros Avramia, director PwC România.
Populația Bucureștiului ar urma să scadă cu 0,7% pe an, al doilea cel mai mare declin după Atena, iar volumul redus de tranzacții (aproximativ 200 de milioane de euro între octombrie 2025 și septembrie 2026) descurajează investitorii, care caută piețe mari unde pot cumpăra și vinde ușor.
Regiunea Europei Centrale și de Est prezintă o creștere economică solidă, dar suferă de un deficit de clădiri disponibile și de avantajulproximității războiului din Ucraina. Pentru România, energiiile, digitalizarea, locuirea și logistica pot atrage cele mai multe investiții imobiliare.
Potrivit raportului, redresarea pieței imobiliare europene va dura mai mult decât se anticipa: doar 42% dintre respondenți se așteaptă la o îmbunătățire a mediului de afaceri în următorul an. În 2027, investitorii mizează pe chirii stabile și pe administrarea mai eficientă a clădirilor, nu pe o creștere generală a prețurilor. Aproape jumătate dintre respondenți (47%) se așteaptă ca sumele investite în imobiliare să crească în următorii doi ani, iar doar 15% anticipează o scădere. Investitorii privați compensează prudența fondurilor de pensii și a asigurătorilor, iar împrumuturile ar urma să fie mai ușor de obținut. Principalul concurent pentru banii investitorilor este infrastructura, spune unul din trei respondenți.
Investitorii preferă piețele mari, în care pot vinde ușor, și analizează fiecare clădire în parte: locația, chiriașii, stabilitatea veniturilor. Contează tot mai mult și factorii pe termen lung: demografia, infrastructura și oferta de locuințe. Cele mai mari temeri pentru 2027 sunt escaladarea conflictelor globale, costurile de construcție și evoluția dobânzilor.
„Piața imobiliară europeană intră într-o etapă în care performanța nu mai vine din creșterea generală a valorilor, ci din calitatea activelor și din modul în care sunt administrate. Centrele de date, infrastructura energetică și diferitele forme de locuire atrag interesul investitorilor pentru că răspund unor nevoi reale: digitalizarea, tranziția energetică și schimbările demografice. Pentru companiile din sector, provocarea este să construiască portofolii reziliente, care să facă față unui context geopolitical și economic tot mai incert”, a adăugat Amoros Avramia.
Centrele de date și noua infrastructură energetică (energie solară și eoliană, stocare) ocupă primele două locuri în clasamentul sectoarelor. Șase dintre primele zece sunt forme de locuire, de la locuințe pentru vârstnici la cămine studențești, iar hotelurile revin în top 10 pentru prima dată în ultimul deceniu.
„Interesul pentru locuire are și o explicație socială: locuințele prea scumpe sunt, potrivit respondenților, cea mai mare problemă a orașelor europene în următorul deceniu. Piața spațiilor logistice pare să fi ajuns la punctul cel mai de jos și ar putea crește din nou, susținută și de cheltuielile pentru apărare. În sectoarele tradiționale, situația diferă de la un segment la altul: birourile de calitate din centru rămân căutate, în timp ce parcurile de afaceri și birourile de la periferie ocupă ultimele două locuri”, spun autorii raportului.
Londra rămâne pe primul loc pentru al șaselea an la rând, urmată de Madrid și Paris. Munchen urcă pe locul 4 și devine pentru prima dată cel mai bine clasat oraș german, Milano urcă pe 5, iar Lisabona intră în top 10. În Europa Centrală și de Est, Varșovia este descrisă drept piața în care se cumpără și se vinde cel mai ușor. În Polonia, investițiile imobiliare au ajuns la 4,8 miliarde de euro în primele trei trimestre din 2026, cu 77% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.