Când apare o problemă pe care un angajat nu știe cum să o rezolve, primul gest este tot mai des utilizarea unui instrument bazat pe inteligență artificială, conform studiului „AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR. Un procent de 22% dintre angajați spun că prima opțiune atunci când se confruntă cu o sarcină pe care nu știu să o rezolve este un asistent bazat pe inteligență artificială. Procentul este mai mare decât în cazul celor care apelează prima dată la un coleg de nivel similar sau la managerul direct, ambele variante fiind indicate de câte 16% dintre respondenți. După instrumentele AI, pe locul al doilea în preferințe se află resursele interne ale organizației (19%), în timp ce căutările pe internet registrează tot 16%. Doar 9% dintre respondenți încearcă rezolvarea sarcinilor pe cont propriu, prin încercare și eroare.
Dintre angajații care utilizează AI la locul de muncă, 39% îl folosesc pentru a scăpa de sarcinile repetitive și plictisitoare, iar o pondere egală de 39% consideră aceste instrumente un avantaj competitiv față de alți profesioniști. Pentru 31%, AI-ul a devenit o necesitate pentru a nu rămâne în urmă. În schimb, ponderea celor care asociază tehnologia cu efecte negative este mult mai redusă: 6% o percep ca pe o presiune suplimentară, iar 4% spun că AI-ul reprezintă o sursă de stres sau anxietate.
În ceea ce privește așteptările profesionale, peste jumătate (58%) dintre salariați nu anticipează schimbări majore în următorii 3-5 ani: 32% consideră că activitatea lor rămâne neschimbată, iar 26% preconizează doar preluarea unor sarcini minore de către algoritmi. Totuși, 23% se așteaptă ca o parte importantă din atribuții să se schimbe, iar 11% cred că rolul lor ar putea deveni rar sau chiar să dispară. Nivelul mediu de îngrijorare este de 4,0 pe o scală de la 1 la 7, însă 28% dintre angajați declară un nivel ridicat de îngrijorare (note de 6 sau 7). Există o legătură între utilizarea AI-ului și anticiparea schimbărilor: 38% dintre utilizatorii de AI se așteaptă la schimbări moderate sau mari în muncă, comparativ cu 21% dintre cei care nu folosesc acest instrument.
Nivelul junior este considerat cel mai vulnerabil în fața reducerii oportunităților de angajare de către 36% dintre participanți, comparativ cu 16% pentru nivelurile intermediare și 10% pentru nivelul experimentat. Dintre angajații cu cel puțin 3 ani de vechime, 15% observă că firmele angajează mai puțini juniori folosind AI pentru sarcini simple, 13% notează că aceștia apelează mai rar la colegii seniori, iar 11% consideră că transferul experienței practice este mai dificil. Există însă și un efect pozitiv: 15% observă că juniorii devin productivi mai repede cu ajutorul AI-ului. Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, a avertizat că renunțarea la pozițiile de început de carieră pentru economisire pe termen scurt poate crea un deficit de forță de muncă capabilă să rezolve proiecte complexe în viitor.