Traficul comercial prin Marea Neagră se confruntă cu cea mai severă criză de securitate din ultimii ani, ponderea incidentelor și pierderile umane fiind raportate într-un bilanț al lui The Wall Street Journal (WSJ). Conform datelor analizate de publicația americană, în 2026 Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă rută maritimă din lume, înregistrându-se peste 300 de atacuri împotriva navelor și infrastructurii portuare de la începutul anului. Compania de analiză a riscului Ambrey validează această tendință, în timp ce datele colectate de WSJ de la Asociația Armatorilor din Turcia, MarineTraffic și autorități locale arată că peste 30 de marinari și-au pierdut viața în aceste incidente, iar mai mult de 20 sunt considerați dispăruți. Pentru comparație, Organizația Maritimă Internațională a estimat aproximativ 130 de atacuri în Orientul Mijlociu în aceeași perioadă, soldate cu 25 de decese.
Impactul asupra logisticii globale este vizibil imediat, traficul naval suferind o contracție majoră. În octombrie 2026, numărul navelor care au intrat în Marea Neagră prin Strâmtoarea Bosfor a scăzut cu 41% comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Totalul tranzitelor în ambele sensuri a redus cu 38%, conform datelor Global Fishing Watch citate de WSJ. Aceste cifre indică o evadare mass-media a operatorilor comerciali din zona de risc, multe vase preferând să rămână cât mai aproape de coastă, în special în zonele centrale și nordice ale mării, pentru a limita expunerea la atacuri cu drone.
Pericolul nu mai este concentrat exclusiv în apropierea porturilor ucrainene și rusești, ci s-a extins semnificativ în vecinătatea membrilor NATO. În octombrie, opt nave comerciale au fost lovit de drone în apele teritoriale ale României sau Bulgariei sau în zonele maritime adiacente acestora. Alte două nave au fost țintite în zona economică exclusivă a Bulgariei, iar un al treilea vas a fost atins în portul ucrainean Ismail, după ce navigase pe lângă coastele României și Bulgariei. Majoritatea acestor incidente s-au soldat cu decese, răniți sau dispăruți printre echipaje. Oficialii europeni au atribuit Rusiei responsabilitatea pentru aceste atacuri, deși Moscova a negat orice implicare.
România și Bulgaria se află în prima linie a acestei noi realități geopolitice, expunerea economică a ambelor state fiind direct legată de siguranța maritimă. Portul Constanța și coridorul Dunării joacă un rol crucial în circulația mărfurilor ucrainene, iar deteriorarea condițiilor de securitate prezintă riscuri majore pentru operatorii portuari, transportatori și asigurători. Deși sursa nu estimează pierderile economice directe pentru România, avertizează că prelungirea traseelor și tarifele mai mari de asigurare pot afecta termenii de livrare și lanțurile internaționale de aprovizionare, în special pentru statele din Africa și Orientul Mijlociu care depind de exporturile agricole ucrainene.
Ca răspuns la escaladarea tensiunilor și la suprapunerea cu alte amenințări regionale (încălcări ale spațiului aerian, ciberatacuri, sabotaje), Uniunea Europeană și-a accelerat planurile pentru înființarea unui centru de securitate maritimă la Marea Neagră. Comisia Europeană a anunțat intenția de a finaliza acest mecanism de monitorizare a amenințărilor și coordonare a răspunsului la incidente. Aliații NATO mobilizează, de asemenea, resurse suplimentare pentru a consolida siguranța pe flancul estic, într-un context în care atacurile reciproce asupra infrastructurii maritime continuă să perturbe comerțul global.