Statele europene ar trebui să transforme actualizarea formării profesionale într-un proces permanent, legat de schimbările tehnologice și de competențele cerute pe piața muncii, recomandă Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) în analiza publicată la 9 noiembrie 2026. Raportul propune combinarea revizuirilor periodice ale standardelor și programelor cu mecanisme care permit adaptări mai rapide, prin participarea directă a angajatorilor, profesorilor, formatorilor și partenerilor sociali. Studiul analizază politici monitorizate între 2021 și 2025 în cele 27 de state membre UE, Norvegia și Islanda, fără a institui o obligație europeană nouă.
România este identificată în raport ca un exemplu de țară care a prevăzut atât un ciclu de revizuire, cât și posibilitatea unor modificări anticipate. Standardele de pregătire profesională pentru formarea inițială sunt revizuite cel puțin o dată la cinci ani sau mai devreme, la solicitarea operatorilor economici. Descrierea mecanismului din raportul Cedefop nu certifică însă respectarea acestui termen în fiecare caz individual, nici faptul că toate școlile dispun de personalul și echipamentele necesare pentru aplicarea conținuturilor actualizate. Mecanismele naționale prezentate sunt interpretate ca practici existente în analiza comparativă, nu ca obligații introduse de noua publicație.
Cedefop subliniază că angajatorii, instituțiile de formare și partenerii sociali trebuie implicați în deciziile de actualizare, nu doar consultați ocazional. Programele modulare și formularea cerințelor prin rezultate ale învățării pot permite adaptarea unor componente fără a fi nevoie de reproiectarea întregului program. Această abordare flexibilă vizează atât tinerii, cât și adulții angajați, facilitând perfecționarea sau recalificarea pe parcursul vieții profesionale.
Analiza comparativă include exemple din Portugalia și Polonia. Portugalia leagă anticiparea competențelor de planificarea anuală a cursurilor prin sistemul SANQ, unde calificările cu un scor ridicat de relevanță pentru piața muncii (de la 7 la 10) trebuie să reprezinte cel puțin 60% dintre cursurile oferite în fiecare teritoriu intermunicipal. Polonia a extins consiliile sectoriale pentru competențe la 27 în 2026 și a modernizat peste 200 de programe, dar evaluările citate de Cedefop semnalează dificultăți în transformarea recomandărilor în schimbări instituționale și în aplicarea programelor.
Deficitele de personal nu sunt rezolvate doar prin actualizarea pregătirii; ele au și alte cauze, inclusiv condițiile de muncă și practicile de recrutare. Raportul atrage atenția asupra faptului că legătura dintre informațiile about piața muncii și modificarea efectivă a programelor rămâne inegală în Europa. Învățarea la locul de muncă este propusă ca un canal de feedback esențial, care trebuie combinat cu prognozele și datele administrative.
Publicarea raportului Cedefop urmează lansării strategiei Comisiei Europene pentru educație și formare profesională, la 5 noiembrie 2026. Strategia propune un accelerator sectorial cu un proiect-pilot începând din 2027 pentru module scurte, dezvoltate împreună cu industria, și anunță un summit european dedicat educației și competențelor pentru 20 noiembrie. Raportul Cedefop și Strategia Comisiei au roluri complementare: prima analizează practicile naționale și formulează recomandări, iar cea din urmă propune inițiative europene de sprijin.