Confederația propusă pentru Republica Moldova și veto-ul NATO, condiții atribuite Rusiei de presa rusă

Negociatorii ruși au formulat cerințe majore în cadrul discuțiilor purtate la Abu Dhabi cu privire la încetarea războiului din Ucraina, printre care se numără și cerința ca Finlanda să iasă din NATO și interzicerea stabilirii de baze militare ale Alianței în statele baltice, relevă un reportaj al ziarului german Bild, citat de agenția Anadolu Anadolu. Listarea propunerilor, comunicate oficialilor europeni în capitala Emiratelor Arabe Unite, depășește cu mult problema Ucrainei, vizând instituirea „unei noi ordini de securitate europene

Planul de încetare a ostilităților prevede ca Moscova să preia controlul tuturor teritoriilor ucrainene ocupate în prezent, inclusiv întreaga regiune Donbas, în timp ce Ucraina ar fi forțată să renunțe la porțiunile rămase din oblastele Donețk și Luhansk care mai sunt sub controlul Kievului. Porturile strategice Odesa și Mykolaiv ar trebui demilitarizate, fiindu-le interzisă utilizarea ca baze navale, în timp ce accesul liber al navei comerciale în Marea Neagră și Marea Baltică ar fi garantat prin acorduri specifice.

De asemenea, pentru ca Ucraina să rămână permanent nealiniată, ea ar fi obligată să se abțină de la aderarea la NATO, dar ar putea continua procesul de integrare economică cu Uniunea Europeană. Interdicția bazelor militare NATO se extinde și în Estonia, Letonia, Lituania, iar Finlandei i s-ar cere să revină la statutul diplomatic și militar pe care îl avea înainte de aderarea la Alianță.

În ceea ce o privește pe Republica Moldova, planul rusesc propune restructurarea statului sub formă de republică federală, constituită din teritoriul central, Transnistria și Găgăuzia. Această configurație ar deschide calea pentru organizarea de referendumuri privind independența Transnistriei și a Găgăuziei doar în cazul în care Moldova ar decide în viitor să adere la Uniunea Europeană.

Ca compensație pentru aceste concesii, Moscova și-ar fi exprimat disponibilitatea de a-și retrage armamentul nuclear din Belarus și de a renunța la staționarea rachetelor cu rază intermediară de acțiune pe teritoriul acestei țări. Cerințele Rusiei vizează arhitectura generală de securitate europeană, insistând, în contextul discuțiilor neoficiale de la Abu Dhabi, asupra opririi complete a viitoarei extinderi a organizației NATO.

Președintele Rusiei Vladimir Putin a elaborat un plan de pace pentru finalizarea conflictului din Ucraina, incluzând retragerea Finlandei din NATO și recunoașterea teritoriilor ocupate de Moscova, potrivit unui raport al ziarului german Bild, citat de g4media.ro g4media.ro.

Propunerile, considerate „scandaloase și inacceptabile“ de către Zelenskyy și partenerii occidentali, vizează ieșirea voluntară a Finlandei din NATO și obținerea controlului total asupra regiunii ucrainene Donbas, informează Bild.

Conform documentului, Moscova își asigură anexarea întregii regiuni Donbas, Oblastele Donețk și Luhansk, precum și a altor zone ucrainene aflate sub ocupație din 2022. Kievul este obligat să cedeze teritoriile rămase sub controlul său din aceste regiuni.

Sursele de la Bild susțin că planul provine direct de la cel mai apropiat cerc al președintelui Putin, Vladimir Putin.

Ucraina este nevoită să renunțe definitiv la aderarea la NATO, devenind un stat permanent nealiniat. Totuși, Kievul își poate continua procesul de integrare economică cu Uniunea Europeană.

Ucraina trebuie să garanteze libertatea navigației în Marea Neagră și Marea Baltică pentru navele rusești prin acorduri specifice, iar porturile strategice Odesa și Mykolaiv să fie demilitarizate.

În sud-estul Europei, Rusia propune ca Republica Moldova să fie transformată într-o republică federală, compusă din regiunea centrală, Transnistria și Găgăuzia. Dacă Moldova se alătură Uniunii Europene, populațiile din Transnistria și Găgăuzia ar trebui să aibă dreptul de a organiza referendumuri pentru independență față de Chișinău.

În schimbul acestor concesii mari, Rusia a oferit să-și retragă armele nucleare din Belarus, să renunțe la staționarea rachetelor cu rază intermediară în această țară și să își retragă trupele din Transnistria.

Planul de securitate europeană impune Finlandei să părăsească alianța nord-atlantică și să revină la statutul de stat neutru dinainte de 2023. De asemenea, interzice prezența bazelor militare NATO în Estonia, Letonia și Lituania.

Oficialii de la Moscova, Helsinki, Kiev sau alte capitale NATO nu au comentat public această listă de condiții.

Rusia vizează interzicerea bazelor militare NATO în Estonia, Letonia și Lituania.

Propunerile includ și reconfigurarea politicii Republicii Moldova într-o republică federală cu posibile referendumuri de independență pentru Transnistria și Găgăuzia dacă statul aderă la UE.

Planul de pace impune Republicii Moldova o reorganizare federală, cuprinzând teritoriile central, Transnistria și Găgăuzia.

Dacă Republica Moldova aderează la UE, populațiile minoritare din Transnistria și Găgăuzia vor putea organiza referendumuri de independență față de Chișinău.

Moscova oferă garanții: retragerea armelor nucleare din Belarus, renunțarea la rachetele de rază intermediară acolo și evacuarea trupelor din Transnistria.

Negociatorii ruși au înaintat cereri ample în cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi pentru încheierea războiului din Ucraina. Printre acestea se numără retragerea Finlandei din NATO și interzicerea bazelor militare ale Alianței în statele baltice, relatează publicația germană Bild, citată de Anadolu.

Propunerile informale, prezentate reprezentanților europeni la Abu Dhabi, depășesc cu mult problema teritoriilor ucrainene și urmăresc instituirea unei „noi ordini de securitate europene”. Oficialii ruși susțin că guvernele occidentale au promis cândva că NATO nu se va extinde spre est.

Potrivit propunerilor pentru încheierea războiului, Rusia ar păstra toate teritoriile ucrainene ocupate în prezent și ar primi întreaga regiune Donbas. Ucraina ar trebui să renunțe la zonele din Donețk și Lugansk care se mai află sub controlul său.

Porturile Odesa și Nikolaev ar urma să fie demilitarizate și să nu mai poată fi folosite drept baze navale. Acorduri separate ar garanta libertatea de navigație în Marea Neagră și Marea Baltică.

Publicația germană relatează că propunerea prevede și ca Ucraina să rămână permanent nealiniată, ceea ce ar exclude aderarea la NATO, dar ar lăsa deschisă posibilitatea intrării în Uniunea Europeană.

Planul prevede interzicerea bazelor militare NATO în statele baltice Estonia, Letonia și Lituania. De asemenea, Finlanda ar trebui să revină la statutul pe care îl avea înainte de aderarea la NATO.

În ceea ce privește Republica Moldova, planul propune transformarea țării într-o republică federală, formată din teritoriul principal al Republicii Moldova, Transnistria și Găgăuzia. Dacă Republica Moldova ar adera la Uniunea Europeană, Transnistria și Găgăuzia ar putea organiza referendumuri privind independența.

În schimb, partea rusă oferă retragerea armelor nucleare din Belarus și renunțarea la amplasarea rachetelor cu rază medie de acțiune pe teritoriul acestei țări, potrivit publicației Bild.

Rusia a înaintat, în cadrul negocierilor informale de la Abu Dhabi cu reprezentanți europeni și SUA, o propunere care include ieșirea Finlandei din NATO și retragerea aliatului la statutul neutru dinaintea conflictului. Documentul prevede, de asemenea, restructurarea Republicii Moldova într-o republică federală din care să facă parte oficial Transnistria și Găgăuzia; dacă Moldova ar adera la Uniunea Europeană, aceste entități ar avea dreptul să organizeze referendumuri pentru independență. Oficialii finlandezi au resping ferm aceste pretenții. Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a calificat aceste cerințe drept „scandaloase” și „absolut revoltătoare”, subliniind că arhitectura de securitate europeană nu este negociabilă și că Moscova încearcă constant să testeze rezistența Occidentului. Kremlinul a negat vehicularea acestor informații, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov afirmând că ieșirea Finlandei din NATO nu a fost discutată la Abu Dhabi. Textul reprezintă o notificare legală standard privind drepturile de autor ale conținutului AGERPRES și nu furnizează informații factuale relevante pentru evenimentul descris.

Rusia a transmis, prin intermediul unor canale informale, o serie de cereri adresate pretențiilor de pace în conflicitul din Ucraina, printre care se numără și retragerea Finlandei din Alianța Nord-Atlantică și interzicerea bazelor militare NATO în statele baltice. Kremlinul a negat ulterior formularea unei astfel de solicitări oficiale. Inițiativa este descrisă ca un set de condiții complexe, transmise în paralel cu negocierile trilaterale dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia, care au avut loc recent în Abu Dhabi, conform unei publicații germane, citate de agenția de presă locală. Printre elementele centrale ale planului se numără recunoașterea de către Kiev a controalelor teritoriale ocupate de armata rusă, inclusiv a porțiunii din regiunea Donbas încă sub control rusesc, precum și demilitarizarea porturilor strategice Odesa și Nikolaev, care ar fi interzise să funcționeze ca baze navale. Planul ar impune, de asemenea, excluderea permanentă a aderării Ucrainei la NATO, fără a restricționa însă posibilitatea integrării economice în Uniunea Europeană. Totodată, s-ar cere Finlandei revenirea la statutul de neutralitate militară anterioar aderării. Un punct controversat al listei vizează Republica Moldova, propusă a fi reorganizată într-un stat federal, integrând oficial Transnistria și Găgăuzia. Independența acestor regiuni ar putea fi supusă referendumului dacă Chișinău decide să adere la UE, în schimbul promisiunii Mosovei de a-și retrage armele nucleare și rachetele cu rază medie din Belarus. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins categoric informațiile privind solicitarea retragerii Finlandei din NATO, afirmând că subiectul nu a fost discutat în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi. Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a calificat aceste pretenții drept „scandaloase” și „absolut revoltătoare”, acuzingu-l pe Kremlin că încearcă să forceze statele membre NATO să își impună singure restricții de securitate în beneficiul Moscovei. Oficialul de la Helsinki a subliniat caracterul „netnegociabil” al arhitecturii actuale de securitate europeană și a prevenit că acceptarea ambițiilor militare ruse ar încuraja Moscova să își extindă pretențiile viitoare. Strategia descrisă ar consta în formularea unor cerințe maximaliste înainte de negocieri, pentru ca ulterior eventualele concesii rusești să fie prezentate drept compromisuri majore. Contextual, Finlanda a devenit membră oficială NATO pe 4 aprilie 2023, un an și jumătate după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, marcând abandonarea unei politici de nealiniere de aproape trei decenii.

Rusia ar dori să obțină prin negociere rezultatele care nu au fost atinse pe câmpul de luptă, conform unui plan neoficial detaliat de ziarul german Bild. Moscova cere ieșirea Finlandei din NATO, interzicerea bazelor Alianței în statele baltice și federalizarea Republicii Moldova, atribuind Transnistriei și Găgăuziei statutul de entități constituative. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat vehicularea acestor informații, afirmând că subiectul nu a fost discutabil la negocierile din Abu Dhabi.

Documentul rus previne ca Finlanda să părăsească NATO și că Alianța Nord-Atlantică să își închidă bazele militare din Estonia, Letonia și Lituania, raportate de Bild.

Propunerea vizează reforma arhitecturii de securitate europeană în cadrul discuțiilor informale cu reprezentanți europeni, derulate paralel cu negocierile trilaterale de la Abu Dhabi privind Ucraina și SUA.

Pe lângă delegațiile oficiale, au fost stabilite contacte în diverse formate, cu ajutorul unor mediatori civili și militari.

Întâlnirile din marți și miercuri includ cererile Rusiei de a păstra teritoriile ucrainene deja ocupate, precum și restul regiunii Donbas, plus demilitarizarea porturilor Odesa și Nikolaev.

89,8% din teritoriul total al Donbasului este sub controlul Rusiei, conform unui calcul bazat pe estimările Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din 11 noiembrie.

Ucraina ar trebui să rămână neutră față de NATO, dar aderarea la Uniunea Europeană ar fi permisă. Bazele NATO ar fi interzise în țările baltice.

Moscova solicită ca Finlanda să revină la statutul de neutralitate militară, anterior aderării la NATO în 2023.

Planul prevede federalizarea Republicii Moldova, cu includerea oficială a Transnistriei și Găgăuziei. Dacă Moldova aderă la UE, aceste entități ar putea organiza referendumuri pentru independență.

Rusia ar accepta în schimb renunțarea la staționarea armelor nucleare și a rachetelor cu rază medie de acțiune în Belarus, și retragerea trupelor din Transnistria.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins cererile privind ieșirea Finlandei din NATO, declarând că acest subiect nu a fost discutabil la Abu Dhabi.

Ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen, a calificat pretențiile rusе drept «scandaloase», subliniind că Rusia vizează auto-restricționarea membrilor NATO în beneficiul Moscovei.

Häkkänen a declarat: «Acest gen de lucruri nu sunt negociabile... Este absolut revoltător chiar și numai să sugerezi așa ceva».

Arhitectura de securitate europeană, în măsura în care se referă la apărarea statelor NATO, nu este deloc un subiect negociabil, conform ministrului finlandez.

Rusia testează insistent Europa și Statele Unite pentru a vedea măsura în care ar fi dispuse să cedeze.

«Cu cât Occidentul va fi mai conciliant faţă de ambiţiile militare ale Rusiei, cu atât Rusia îl va testa mai mult», a subliniat Häkkänen.

Strategia Rusiei constă în maximizarea cerințelor înainte de negocieri, pentru a prezenta ulterior concesii ca sacrificii majore.

Negociatorii ruși au transmis un pachet larg de propuneri către partenerii europeni în timpul discuțiilor de la Abu Dhabi, cu scopul declarat de a pune capăt războiului din Ucraina și de a instauna o nouă ordine de securitate europeană. Aceste cereri se remarcă prin depășirea aspectelor strict legate de teritoriul ucrainean, vizând direct arhitectura de securitate a continentului și statutul statelor adiacente.

În domeniul teritorial, planul rusesc prevede ca Moscova să păstreze toate zonele ocupate în prezent în Ucraina și să preia controlul întregii regiuni Donbas. Această cerință forțează Kievul să renunțe la porțiunile rămase din oblastele Donețk și Luhansk care încă se află sub controlul armatelor ucrainene. Moscova solicită demilitarizarea porturilor strategice Odesa și Mykolaiv, interzicându-le folosirea drept baze navale, în schimbul garantării libertății de navigație în Marea Neagră și Marea Baltică prin acorduri separate. De asemenea, Ucraina ar trebui să rămână permanent nealiniată, excluzând aderarea la NATO, dar păstrând posibilitatea integrării economice în Uniunea Europeană.

Propunerea impune interzicerea bazelor militare NATO în statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – și cere Finlandei să revină la statutul diplomatic și militar de neutralitate pe care îl avea înainte de aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică. În ceea ce o privește pe Republica Moldova, Moscova propune transformarea statului într-o republică federală, structurată pe trei entități distincte. Noul statut federal al Republicii Moldova ar include teritoriul principal, Transnistria și Găgăuzia ca entități constitutive. Planul prevede că, în cazul în care Republica Moldova ar alege să adere la Uniunea Europeană, populațiile din Transnistria și Găgăuzia ar avea dreptul de a organiza referendumuri pentru declararea independenței față de Chișinău. Reorganizarea Republicii Moldova într-o republică federală cu Transnistria și Găgăuzia ca entități componente este un element central al pachetului, care subordonează suveranitatea statului moldovenesc în fața opțiunii de aderare la UE. Kremlinul oferă ca compensație pentru aceste concesii majore retragerea armelor nucleare și a rachetelor cu rază intermediară din Belarus, precum și oprirea completă a extinderii NATO.

Secretarul de stat american Marco Rubio a salutat prima zi a negocierilor, calificând discuțiile de la Abu Dhabi drept „foarte productive” și a îndemnat participarea reprezentanților europeni în procesul diplomatic pentru rezolvarea conflictului.

Această abordare diplomatică a stârnit îngrijorări la Kiev, care avertizează asupra riscului unui acord de tip „Yalta 2.0”, cu referire la împărțirea sferelor de influență în Europa după al Doilea Război Mondial. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „Putin vrea ca URSS să revină”. Volodimir Zelenski a solicitat desemnarea unui reprezentant european pentru a participa la negocierile privind viitorul securității continentale. „A venit momentul”, a afirmat Zelenski, subliniind necesitatea implicării directe a Europei în procesul diplomatic.

Cancelarul german Friedrich Merz i-a transmis președintelui american Donald Trump să nu producă surprize în discuțiile săptămânii viitoare cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre Ucraina. Merz a subliniat că UE trebuie să includă sprijinul pentru Ucraina în negocierile pentru bugetul pe termen lung și a insistat ca securitatea Ucrainei să fie garantată în noul cadru european. După tratativele de la Abu Dhabi, se așteaptă ca în săptămânile următoare să înceapă negocieri de pace consistente. Merz a respins cererile Rusiei de a face din arhitectura europeană de securitate subiectul principal al dialogului și a explicat că discuțiile viitoare trebuie să se concentreze asupra garantării securității Ucrainei după încheierea păcii.

Reacțiile Finlandei vin după ce europenii s-au chinuit să prezinte un front unit în cadrul discuțiilor de pace reluate dintre Ucraina și Rusia la Abu Dhabi, mediate de SUA. El a sugerat ca Europa să își dubleze sprijinul pentru Ucraina în loc să se conformeze cerințelor Rusiei. «Cu cât Occidentul este mai blând față de ambițiile militare ale Rusiei, cu atât Rusia va testa din ce în ce mai mult», a spus el. Înainte de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia la începutul anului 2022, Finlanda a optat să rămână în afara NATO pentru a se adapta sensibilităților Rusiei timp de decenii. Liderii UE sunt reuniți în prezent la Dublin pentru a discuta despre, printre altele, cine ar trebui să reprezinte blocul comunitar în discuțiile viitoare.

Moscova ar impune noi condiții pentru pacea în Ucraina: Finlanda, NATO și Republica Moldova, vizate de plan

Rusia ar fi înaintat o serie de condiții pentru încheierea războiului din Ucraina, care vizează nu doar teritoriile ucrainene, ci și statutul militar și politic al mai multor state europene. Solicitările ar fi fost prezentate reprezentanților europeni în cadrul discuțiilor neoficiale de la Abu Dhabi, potrivit publicației germane Bild, citată de agenția Anadolu.

Printre principalele revendicări teritoriale ale Moscovei se numără păstrarea tuturor regiunilor ucrainene ocupate și preluarea controlului asupra întregului Donbas. În aceste condiții, Kievul ar trebui să cedeze inclusiv teritoriile din Donețk și Luhansk pe care le controlează în prezent.

Propunerile prevăd și demilitarizarea porturilor Odesa și Mykolaiv, care nu ar mai putea fi folosite drept baze navale. În paralel, ar urma să fie încheiate acorduri separate pentru garantarea libertății de navigație în Marea Neagră și Marea Baltică.

Un alt punct al planului se referă la statutul internațional al Ucrainei. Aceasta ar trebui să rămână permanent un stat nealiniat, fără posibilitatea de a deveni membru NATO, însă cu perspectiva aderării la Uniunea Europeană.

Finlanda și statele baltice, vizate de cerințele Rusiei

În privința securității europene, Kremlinul ar solicita retragerea Finlandei din NATO și revenirea acesteia la statutul de dinaintea aderării la Alianță. Totodată, Estonia, Letonia și Lituania nu ar mai putea găzdui baze militare NATO, iar extinderea organizației ar trebui oprită definitiv.

Potrivit Bild, aceste revendicări urmăresc instituirea „unei noi ordini de securitate europeană”. În acest context, oficialii ruși continuă să invoce presupuse promisiuni făcute în trecut de guvernele occidentale privind neextinderea NATO spre est.

Ce prevede planul pentru Republica Moldova

În cazul Republicii Moldova, Moscova ar propune reorganizarea țării într-un stat federal, alcătuit din teritoriul principal al republicii, regiunea transnistreană și Găgăuzia.

Mai mult, în eventualitatea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, cele două regiuni ar urma să obțină dreptul de a organiza referendumuri pentru a decide dacă își declară independența.

În schimbul acceptării acestor condiții, Rusia s-ar oferi să retragă armamentul nuclear din Belarus și să renunțe la staționarea rachetelor cu rază intermediară de acțiune pe teritoriul acestui stat.

Finlanda a respins categoric pretențiile Rusiei privind ieșirea sa din NATO ca precondiție pentru un acord de pace în Ucraina, reacția oficialilor de la Helsinki intervenind după ce publicația germană Bild a vehiculat o listă de revendicări ale Moscovei. Cererile, discutate în cadrul unor contacte informale din Abu Dhabi, nu vizează doar retragerea Finlandei, ci și închiderea bazelor NATO din statele baltice și concesii teritoriale majore din partea Kievului.

Ministrul Apărării finlandez, Antti Häkkänen, aprecizat că astfel de chestiuni nu fac în niciun caz obiectul negocierilor de pace. El a acuzat Rusia că nu negociază cu bună-credință, avertizând că Moscova încearcă să determine statele europene să își impună singure restricții militare. Häkkänen a cerut Occidentului să își dubleze sprijinul pentru Ucraina, susținând că orice semn de slăbiciune îl va încuraja pe Kremlin să își testeze limitele.

Textul conține informații irelevante legate de scandalul familiei STB și administratorului judiciar Remus Borza, excluse din narațiunea factuală.

Informația despre scandalul familiei STB și administratorului judiciar Remus Borza este exclusă.

„Asemenea chestiuni nu sunt în niciun caz subiect de negociere. Rusia știe asta. Este absolut scandalos să sugerezi așa ceva”, a declarat Antti Häkkänen, reafirmând refuzul Finlandei de a intra în discuții privind statutul său în NATO.

Antti Häkkänen, ministrul Apărării din Finlanda, este actorul central al declarațiilor de respingere a condițiilor ruse.

Ministrul de Externe al Finlandei, Elina Valtonen, a declarat că nu este surprinzător faptul că Rusia are opinii privind aderarea Finlandei la NATO, subliniind totuși că decizia apartenenței la Alianță îi aparține exclusiv guvernului de la Helsinki și aliaților acesteia.

„Este clar ca lumina zilei că este o chestiune a Finlandei și a alianței să decidă cu privire la aderarea la NATO. Așa vom acționa și noi”, a subliniat Elina Valtonen.

Elina Valtonen, ministrul de Externe al Finlandei, a reiterat autonomia decizională a țării sale privind securitatea europeană.

Premierul finlandez, Petteri Orpo, a precisat că nu are cunoștință de existența oficială a unei astfel de propuneri din partea Moscovei.

Cereri atribuite Kremlinului, obținute de ziarul german Bild, vizează instituirea unei noi ordini de securitate pe continentul european. Principalele puncte includ ieșirea completă a Finlandei din NATO, închiderea tuturor bazelor Alianței din statele baltice, precum și pretenții teritoriale asupra Ucrainei.

Planul rusesc pentru Ucraina prevede păstrarea tuturor teritoriilor deja ocupate, preluarea controlului asupra regiunii Donbas, inclusiv a zonelor încă controlate de Kiev, imposibilitatea aderării Ucrainei la NATO și demilitarizarea porturilor Odesa și Nikolaev.

O altă cerere controversată vizează transformarea Republicii Moldova într-un stat federal, conform informațiilor rapportate de Bild.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat informațiile publicate de presa germană, declarând că Rusia nu a cerut niciodată retragerea Finlandei din NATO și că acest subiect nu a fost discutabil.

Finlanda a depus cererea de aderare la NATO în mai 2022, după ce a abandonat statutul de neutralitate pe care îl adoptase timp de decenii, adaptându-se sensibilităților Rusiei în perioada antecedentă invaziei din 2022.

Rusia a înaintat o serie de condiții pentru încheierea războiului din Ucraina în cadrul discuțiilor informale de la Abu Dhabi. Printre revendicările majores se numără ieșirea Finlandei din NATO și interzicerea prezenței bazelor militare ale Alianței în statele baltice, relevă ziarul german Bild.

Planul vizează controlul deplin al Rusiei asupra tuturor teritoriilor ucrainene ocupate în prezent, inclusiv întreaga regiune Donbas. Kievul ar fi obligat să cedeze zonele rămase sub controlul său din oblastele Donețk și Luhansk. Oficialii ruși justifică aceste cereri invocând presupuse garanții date în trecut de Occident, conform cărora NATO nu se va extinde spre est. Negocierile de la Abu Dhabi, mediate de SUA, sunt descrise ca având un impact limitat asupra problemelor de fond, Ucraina fiind folosită doar ca teren de manevră.

Finlanda a devenit membru NATO pe 4 aprilie 2023, abandonând o politică de neutralitate de decenii după ce a cerut aderarea în mai 2022. Propunerile ar proveni din cercul apropiat al președintelui rus Vladimir Putin. Lista de condiții depășește disputa teritorială ucraineană, vizând instituirea unei noi ordini de securitate europene, potrivit sursei Bild.

Ucraina ar trebui să rămână permanent un stat nealiniat, renunțând definitiv la aderarea la NATO. Totuși, opțiunea integrării economice cu Uniunea Europeană ar rămâne deschisă.

Miniștrii finlandezi resping categoric pretențiile rusești privind statutul securității NATO. Ministrul Apărării finlandez, Antti Häkkänen, a declarat că Rusia formulează astfel de afirmații încă din 2021. El a acuzat Kremlinul că dorește ca statele NATO să își impună singure restricții militare, lucru care ar servi intereselor Rusiei. „Asemenea chestiuni nu fac în niciun caz obiectul negocierilor. Rusia știe asta. Este absolut scandalos să sugerezi așa ceva”, a afirmat Häkkänen. Officialul de la Helsinki a subliniat că Rusia nu negociază cu bună-credință, ci încearcă să modifice acordurile de securitate existente. Häkkänen și-a exprimat scepticismul privind rezultatele negocierilor de la Abu Dhabi, avertizând că Moscova își extinde cererile pentru a include restricții asupra NATO.

Ministrul de Externe al Finlandei, Elina Valtonen, a declarat că nu este surprinzător ca Rusia să aibă opinii despre aderarea Finlandei la NATO. Valtonen a subliniat că decizia aparține exclusiv Finlandei și aliaților acesteia: „Este clar ca lumina zilei că este o chestiune a Finlandei și a alianței să decidă cu privire la aderarea la NATO. Așa vom acționa și noi”, a spus ea. Prezența Rusiei în extinderea debatelor dincolo de Ucraina sugerează că Moscova nu grăbește atingerea unui acord rapid. Valtonen a menționat că, în ciuda semnalelor îngrijorătoare, eforturile de pace trebuie să continue, cerând Rusiei să accepte un armistițiu, Ucraina fiind pregătită pentru acesta de la început.

În contextul negocierilor informale de la Abu Dhabi, publicația germană Bild, citată de Kyiv Post și agenția Anadolu, a vehiculat un plan larg de condiții atribuite Rusiei pentru încetarea războiului din Ucraina. Aceste propuneri, prezentate reprezentanților europeni, depășesc disputa teritorială ucraineană, viza instituirea unei „noi ordini de securitate europene” și includ cereri referitoare la Finlanda, statele baltice și Republica Moldova. Rusia ar cere ieșirea Finlandei din NATO și retragerea Alianței din statele baltice, precum și federalizarea Republicii Moldova. Planul atribuie Moscovei intenția de a păstra toate teritoriile ucrainene ocupate, inclusiv zona Donbas, și de a demilitariza porturile Odesa și Nikolaev. Ucraina ar trebui să rămână permanent nealiniată, dar să își păstreze perspectiva europeană. În schimbul acestor concesii, Rusia ar oferi retragerea armelor nucleare din Belarus și retragerea trupelor din Transnistria. Publicația Nasha Niva din Belarus a raportat că planul prevedea ca, în cazul aderării Republicii Moldova la UE, Transnistria și Găgăuzia să aibă dreptul la referendum de independență, în cadrul unei republici federale. Kremlinul a negat vehicularea acestor informații.

Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a respins categoric pretențiile ruso-moscovite, afirmând la Helsinki că astfel de chestiuni nu sunt în niciun caz subiect de negociere, transmițând un mesaj clar prin postului local Yle: „Rusia știe asta. Este absolut scandalos să sugerezi așa ceva” Deschide.md. Contextual, HaKKANEN a reamintit că, timp de decenii, Finlanda a optat să rămână în afara NATO pentru a se adapta sensibilităților Rusiei, iar după invazia la scară largă a Ucrainei din 2022, conducerea politică a rupt linia de neutralitate și s-a alăturat alianței, devenind membră efectiv în aprilie 2024.

Printre condițiile principale pentru încheierea păcii se numără cererea ca Ucraina să nu se alăture niciodată NATO și recunoașterea internațională a controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, inclusiv al regiunii Donbas, care rămâne parțial sub controlul Kievului.

Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a calificat drept „scandaloase” noile cereri ale Kremlinului, relatează agenția de presă EFE, citată de Agerpres. „Acest gen de lucruri nu sunt negociabile, iar Rusia știe asta. Este absolut revoltător chiar și numai să sugerezi așa ceva”, a declarat Häkkänen în cadrul unei conferințe de presă, referindu-se la cererea privind retragerea Finlandei din NATO. Potrivit lui Häkkänen, arhitectura de securitate europeană nu este „deloc un subiect negociabil” atâta timp cât nu prevede apărarea țărilor independente.

În opinia sa, în ultima vreme, Rusia a devenit tot mai insistentă în a testa Europa și Statele Unite, pentru a vedea în ce măsură țările pe care le consideră inamice ar fi dispuse să cedeze în fața pretențiilor sale. „Cu cât Occidentul va fi mai conciliant față de ambițiile militare ale Rusiei, cu atât Rusia îl va testa mai mult. Moscova va merge atât de departe cu aceste testări pe cât îi va permite indulgența occidentală”, a subliniat ministrul finlandez. Potrivit lui Häkkänen, strategia Moscovei constă în a crește cererile înainte de orice negocieri, pentru ca apoi să facă presupuse concesii care nu sunt, de fapt, concesii și să își atingă mai ușor obiectivele inițiale.

Finlanda a respins categoric cererea Rusiei ca să iasă din NATO ca precondiție pentru un acord de pace cu Ucraina, calificând astfel de chestiuni ca „scandaloase” și „absolut revoltătoare”, relatează ministrul finlandez al Apărării Antti Häkkänen la Helsinki.