ACTUALIZARE Foamete în fermele comuniste din Cluj (1986): canibalism și mortalitate în masă
Rapoartele Serviciului 2 al Securității Cluj, publicate de CNSAS, descriu o criză severă în zootehnia județului Cluj în 1986, caracterizată de lipsa hranei, adăposturi degradate și condiții de îngrijire precare.
CNSAS subliniază că disfuncționalitățile economiei socialiste afectau pe toată lumea, animalierele suportând alături de oameni efectele deciziilor politice neinspirate ale conducerii de partid și de stat.
Serviciul 2 al Securității Cluj, responsabil de contrainformațiile economice, întocmea rapoarte adresate conducerii județene de partid, în care prezentau problemele grave din sectorul zootehnic. Potrivit CNSAS, starea din județul Cluj era continuarea celei din 1985 și prefigurarea celei din 1987, fenomenul fiind extensibil la oricare alt județ al României Socialiste.
Un raport din 17 ianuarie 1986 descria situația de la CAP Mănăstireni, unde animalele erau ținute în condiții improprii, iar lipsa hranei și îngrijirea necorespunzătoare puneau în pericol viața a sute de viței. Se specifica în nota Securității că peste 200 de viței riskau să moară în următoarele 2-3 luni, mulți fiind deja bolnavi de tricofiție, din cauza îngrijirii și furajării necorespunzătoare și a absenței unui microclimat adecvat. Starea clădirilor agrava situația: un grajd avea acoperișul spart, iar infiltrările de apă degradaseră grinzi de susținere, existând pericolul de prăbușire a construcției. La staulele de oi se semnalau mari risipe de furaje din cauza lipsei ieslelor. Medicul veterinar și șeful fermei zootehnice erau considerați responsabili pentru probleme, acuzați că nu acordă atenția necesară înlăturării deficiențelor.
O notă din 6 februarie 1986 descria criza de hrană de la Întreprinderea Avicolă de Stat Cluj, unde nevoia de 7.600 de tone de furaje combinate pentru ianuarie 1986 fusese redusă la o repartiție de 6.900 de tone, din care unitatea primise efectiv doar 5.920 de tone. Unitatea nu a primit furaje în zilele de 31 ianuarie și 2 februarie 1986, iar pe 1 februarie a primit doar 186 tone, repartizate cu prioritate fermelor de reproducție. Lipsa de hrană a dus la scăderea producției de ouă cu 20.000 de bucăți pe zi și la reducerea greutății puilor pentru carne la sacrificare, de la o medie de 1.200 grame la 800-1.000 grame. Phenomenul de canibalism a apărut la piii pentru carne din cauza insuficienței furajelor, iar găinile ouătoare au început să consume cantități însemnate de ouă de pe benzile de colectare.
Criza s-a agravat în primăvara anului 1986, fabrica de nutrețuri combinate din Cluj-Napoca confruntându-se cu un deficit pronunțat de cereale. Între 30 martie și 4 aprilie 1986, Întreprinderea Avicola nu a primit furaje, iar mortalitatea păsărilor a atins circa 10.000 de exemplare pe zi.
Raportul din 17 aprilie 1986 identifica CAP-urile Boju, Bonț, Buza și Călățele, precum și Asociația economică intercooperatistă Iclod ca unități agricole cu probleme grave legate de lipsa acută de furaje. Deficitul determina creșterea sacrificărilor de necesitate și scăderea producției de lapte. La CAP Cojocna, între 14 și 27 martie 1986, 28 de animale au fost sacrificate de necesitate. Cooperativa nu avea fonduri pentru cumpărarea furajelor, împrumutând fân de la producători particulari din zona necooperativizată, la un preț de 3-4 lei kilogramul.
Lipsa banilor afecta plata angajaților: până la 10 aprilie 1986, mai erau de plătit restanțe de aproximativ 50 de milioane de lei, ceea ce crea nemulțumiri în rândurile cooperatorilor. La CAP Tureni, rezerva de fân se epuizase, animalele fiind hrănite doar cu resturi de paie din curtea cooperativei, ceea ce a dus la scăderea considerabilă în greutate a vacilor și la diminuarea producției de lapte. Ingrijitorii și mulgătorii de vaci erau nemulțumiți de câștigul realizat, afirmând că 150 de lei pe lună nu justifica munca de dimineața până seara. La CAP Săndulești, vacile primesc mai ales paie, amestecate cu foarte puțin fân și trifoi, rezultând vaci slabe și producție de lapte sub o jumătate de litru pe cap de vacă. Mai multe investiții la CAP Mihai Viteazul, CAP Turda Nouă, CAP Unirea și CAP Tureni erau blocate din cauza lipsei de fonduri, lucrările vizând în general construirea de grajduri și maternități pentru animale.
Un raport strict secret din 3 noiembrie 1986, transmis de Inspectoratul Județean Cluj al Ministerului de Interne, consemna un alt episod grav: intoxicații cu o substanță neurotoxică în două ferme zootehnice. La ferma Borșa (IAS Gherla), numărul animalelor sacrificate ajunsese la 114, iar alte 40 de bovine se aflau în stare gravă. Intoxicatii fuseseră semnalate și la ferma de îngrășare a taurinelor din Nima, aparținând IAS Dej. La ferma din Nima au fost sacrificate, pe 2 și 3 noiembrie 1986, un număr de 36 capete taurine ca urmare a îmbolnăvirii cauzate de substanța neurotoxică. În total, peste 150 de bovine au fost sacrificate în cele două ferme. Carnea rezultată din sacrificări a fost valorificată integral prin Întreprinderea de Industrializare a Cărnii.
CNSAS a remarcat că anchetele declanșate de Securitate și Miliție nu au o rezolvare consemnată în documentele prezentate. Organele de specialitate, împreună cu cele de securitate și miliție, continuau cercetările pentru stabilirea cauzelor îmbolnăvirii animalelor, după cum indica șeful Securității Cluj, colonelul Nicola Ioniță. Investigațiile se desfășurau în laboratoarele Inspectoratului sanitar-veterinar Cluj, alături de specialiști de la Laboratorul central de diagnostic și de la Departamentul agriculturii de stat din București. Raportul se încheia cu angajamentul de a raporta ulterior, după terminarea cercetărilor, a investigărilor de laborator și a evaluării totale a pagubelor.
ACTUALIZARE Canibalism la păsări și mortalitate în masă în fermele clujene din 1986
Documente ale Serviciului 2 al Securității Cluj, prezentate de CNSAS, surprind criza extremă din zootehnia județului Cluj în 1986, când lipsa furajelor a dus la mortalitate în masă, canibalism și colapsul producției în cooperativele agricole și întreprinderile de stat.
Documentele întocmite de Serviciul 2 al Securității Cluj, responsabile cu contrainformațiile economice și prezentate de Consiliul Național pentru Studiul Arhivelor Securității (CNSAS), evidențiază crize severe care afectau atât cooperativele agricole de producție, cât și întreprinderile de stat din județul Cluj în 1986.
În ianuarie 1986, peste 200 de viței de la CAP Mănăstireni erau în pericol de moarte în următoarele două-trei luni din cauza îngrijirii și furajării necorespunzătoare. Mulți suferiseră deja de tricofiție, iar infrastructura era precară: un grajd avea acoperișul spart și grinzi degradate de infiltrații, existând riscul prăbușirii construcției.
Lipsa hranei a afectat grav fermele avicole. Întreprinderea Avicolă de Stat Cluj primise doar 5.920 de tone de furaje combinate în ianuarie 1986, față de necesarul de 7.600 de tone, și nu a primit deloc furaje în zilele de 31 ianuarie și 2 februarie. Producția de ouă a scăzut cu 20.000 de bucăți pe zi, iar greutatea puilor pentru carne la sacrificare a coborât de la o medie de 1.200 de grame la 800-1.000 de grame.
Întreruperea aprovizionării a dus la apariția canibalismului la pui, iar găinile ouătoare au început să consume ouăle de pe benzile de colectare. Situația s-a menținută critic: între 30 martie și 4 aprilie 1986, Avicola Cluj nu a primit furaje, iar mortalitatea păsărilor a atins aproximativ 10.000 de exemplare pe zi.
În alte cooperative, lipsa furajelor a dus la sacrificarea animalelor și la scăderea producției de lapte. La CAP Cojocna, 28 de animale au fost sacrificate între 14 și 27 martie. La CAP Tureni, vacile au fost hrănite cu resturi de paie după epuizarea fânului, iar la CAP Săndulești producția a scăzut la mai puțin de jumătate de litru pe cap de vacă.
Rapoartele au evidențiat restanțe salariale de aproximativ 50 de milioane de lei la nivelul județului Cluj la 10 aprilie 1986. La CAP Tureni, îngrijitorii și mulgătorii de vaci reclamau că primeau doar 150 de lei lunar.
În noiembrie 1986, o substanță neurotoxică a provocat intoxici grave la animale din două ferme zootehnice din județul Cluj. La ferma Borșa (IAS Gherla), 114 bovine au fost sacrificate de necesitate până în dimineața zilei de 3 noiembrie, iar altele 40 se aflau în stare gravă. La ferma de îngrășare din Nima (IAS Dej), 36 de animale au fost sacrificate pe 2 și 3 noiembrie.
Conform raportului Securității, carnea rezultată din sacrificări a fost valorificată integral prin Întreprinderea de Industrializare a Cărnii. Specialiștii sanitar-veterinari au continuat tratamentele și investigațiile pentru stabilirea cauzelor intoxicației, alături de organele de securitate și miliție.