Emil Hurezeanu: România nu este obstrucționistă, dar trebuie să devină un actor geopolitic

Diplomatul Emil Hurezeanu a caracterizat poziția României în contextul negocierilor pentru pacea din Ucraina, declarând că, deși nu este „spectaculoasă” în coregrafia diplomatică, țara nu este obstrucționistă și nu creează probleme. Hurezeanu a subliniat nevoia Europei de a deveni un „actor geopolitic global” și a criticat liderii europeni care refuză să continue sprijinul pentru Ucraina, amenințând cu blocarea bugetului UE. Fostul ministru a analizat criza globalizării și reluarea importanței statului național, situând retorica rusă într-un context de recrudescență a naționalismului și a amenințărilor la adresa alianțelor occidentale. A menționat că Rusia încearcă să folosească metode diverse, de la șantaj la agresiune, cu fiecare stat în parte. Hurezeanu a evidențiat complexitatea situației diplomatice post-summitul de la Dublin, notând că discuțiile s-au axat pe posibilitatea numirii unor emisari ai UE. A punctat divergențele interne, menționând nemulțumirea premierului Italiei, Giorgia Meloni, față de demersurile inițiate separat de Finlanda și Norvegia cu Rusia. Analistul a discutat despre identificarea reprezentanților europeni pentru viitoarele tratative, menționând numele Kaja Kallas în contextul funcției sale de diplomat șef al UE. A subliniat importanța participării europene solicitate de Statele Unite și criteriile pentru alegerea unui emisar adecvat. Emil Hurezeanu a comentat intervenția cancelarului german, Friedrich Merz, care a amenințat că va bloca bugetul UE pentru țările care nu continuă sprijinul pentru Ucraina, precizând Cehia, Slovacia și Bulgaria drept exemple. A descris această situație ca fiind gravă și a îndemnat Europa să își recentreze centrele de greutate. Diplomatul a recunoscut contribuția României la efortul de război al Ucrainei, menționarea specifică a rachetelor Patriot, chiar dacă sistemul a fost ulterior returnat de Norvegia șiplatit de ambele părți. A observat discreția relativă a României în comunicarea ajutorului concret. Hurezeanu a definit România ca un membru loial al UE și NATO, fără obstacole în procesele aliate. A sugerat că țara ar fi putut fi mai prezentă și să ceară mai mult în anumite momente, laudând însă strategia Mării Negre și alocarea fondurilor pentru hub-urile de securitate de la Constanța și Varna. La finalul analizei, Emil Hurezeanu a subliniat asumarea României în programul SAFE de achiziționare de armament, mai ales din Germania. A încheiat reiterând că România nu este obstrucționistă și nu creează probleme în plan diplomatic, deși admise că nu este cea mai spectaculoasă.