Statele Unite se confruntă cu un fenomen de „exod al creierelor” fără precedent, alimentat de reducerile bugetare agresive și de atmosfera de neîncredere față de comunitatea științifică creată de administrația Trump. Cercetătorii seniori abandonează universități americane prestigioase în favoarea unor instituții din Canada, Europa sau Asia, în timp ce numărul înscrierilor doctoranzilor străini se prăbușește sub greutatea noilor restricții de vize și a incertitudinii financiare.
Clima de tensiune și de subjugare politică a lumii academice a devenit palpabilă începând cu 2025. Chloé Arson, profesoară la Universitatea Cornell, a descris cum proiectele sale de cercetare privind geotermia și rețelele de încălzire au fost eliminate din prioritățile federale. Pentru a salva instituția de la pierderi de sute de milioane de euro, Cornell a fost nevoită să semneze o înțelegere controversată cu Casa Albă, acceptând investiții în agrotech, renunțând la anumite politici de diversitate și asumând penalități financiare, măsuri pe care profesorii le-au considerat o formă de șantaj.
Aceste măsuri au dus la o incertitudine majoră în ceea ce privește obținerea fondurilor și recrutarea personalului. Conform unui sondaj STAT din februarie 2026 efectuat asupra aproape 1.000 de cercetători finanțați de National Institutes of Health (NIH), 47% au suspendat experimentele în curs, iar un sfert au concediat membri din echipe. O treime dintre respondenți a raportat că finanțările au fost „înghețate” sau reduse semnificativ în 2025. Agențiile precum National Science Foundation și NASA au fost afectate de concedieri masive, iar noi reguli impun identificarea unor cuvinte-cheie „problematic” (precum „feminism” sau „schimbări climatice”) în proiectele de cercetare.
Plecările nu se limită la studii de mediu. Biologul Pleuni Pennings a părăsit Universitatea de Stat din San Francisco și a devenit director de cercetare la CNRS Montpellier, după ce fondurile DEI (Diversitate, Echitate, Incluziune) s-au oprit, chiar și de la fundații private precum Chan Zuckerberg Initiative. Similar, Megan Peters a renunțat la postul de la Universitatea din California, Irvine, preluând ulterior un post la University College London, în timp ce trei profesori de la Yale au trecut la Universitatea din Toronto pentru a putea cerceta teme sensibile precum fascismul și autoritarismul.
Canada și alte țări capitalizează direct această criză americană. Guvernul canadian a investit 541 de milioane de dolari canadieni într-un program de recrutare a cercetătorilor seniori, atrăgând deja 64 de specialiști, dintre care 48 provenind din SUA. Universitatea McGill a primit peste 1.000 de candidaturi pentru acest program. Regatul Unit, Austria, Germania, Franța (inclusiv prin Aix-Marseille), China și Australia au lansat inițiative similare. Ethan Zuckerman, cercetător în științe sociale, va prelua un post la McGill cu un buget anual de un milion de euro timp de opt ani, argumentând că libertatea de cercetare este mai bine asigurată în afara SUA.
Criza de personal este agravată de colapsul interesului pentru doctorate. Înscrierile doctoranzilor străini au scăzut cu 21% pentru anul universitar 2026, după o scădere de 17% în anul anterior. Deoarece 40-50% dintre participanții la programele de PhD sunt străini, acest vid amenință sustenabilitatea sistemului academic american. Noile reguli de viză, care au redus durata maximă a vizelor de student la patru ani (în detrimentul unei durata tipice de cinci ani pentru un doctorat), creează o incertitudine suplimentară.
Impactul financiar este acut pentru cei plecați. Megan Peters a suferit o reducere salarială de 30% și un statut academic inferior, fondurile sale de instalare trecând de la 500.000-1.000.000 de dolari în SUA la aproximativ 20.000 de lire sterline în Marea Britanie. Pleuni Pennings a văzut salariul său scăzând de la 11.000 de dolari lunar în SUA la 4.000 de euro în Franța, deși costul vieții este și acolo ridicat. George Mangun, profesor de psihologie la Universitatea din Birmingham, avertizează că erodarea investițiilor în știință slăbește fundamentul puterii americane globale.
Perspectiva alegerilor de la mijlocul mandatului, programate pentru 3 noiembrie, aduce o notă de speranță timidă, dar Tobin Smith de la Association of American Universities (AAU) preconizează că schimbările vor fi marginale. Deoarece majoritatea deciziilor de cercetare s-au realizat prin decrete prezidențiale, chiar și o victorie democratică la Camera Reprezentanților sau Senat va avea un impact limitat asupra programului administrației Trump în următorii doi ani.