Valerică Greavu, profesor universitar în Iași, a descoperit că nimeni nu a luat o bancnotă de 100 de lei pe care o pusese în 2025 într-o copie a cărții sale, „Rețele de calculatoare”, din biblioteca unui institut. Experimentul, publicat de profesor pe Facebook, stârnește întrebări privind comportamentul uman: fie cititorii au fost onesti și nu și-au însușit banii, fie volumul nu a fost consultat de un an.gandul.ro Profesorul a introdus bancnota între paginile volumului său în 2025, lăsând-o să rămână acolo pentru a verifica reacția viitorilor cititori și a observatorilor.gandul.ro Verificarea făcută la un an distanță a confirmat că banii sunt încă la locul lor, susținând concluziile duble ale testului de integritate sau de lipsă a interesului pentru literatura de specialitate.gandul.ro Rezultatele pot fi interpretate optimist, ca un simbol al onoarei, sau pesimist, sugerând o scădere a frecvenței vizitelor în biblioteci și a interesului pentru cărțile tehnice.gandul.ro La finalul experimentului, bancnota se afla exact în poziția inițială, iar cartea a rămas probabil neselectată de către studenți sau cercetători timp de un an.gandul.ro
Profesorul universitar Valerică Greavu a verificat, după un interval de un an, starea unei bancnote de 100 de lei pe care o ascunsese în anterior într-o carte din bibliotecă. Experimentul a fost realizat în 2025 de către prof. univ. dr. Valerică Greavu, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași. Banii au fost ascunși în volumul «Rețele de calculatoare» și au rămas intacte la verificare. Profesorul a precizat că experimentul viza modul în care studenții interacționează cu materialele de curs, nu intențiile lor de a comite fraude. Evenimentul a fost publicat inițial pe rețelele de socializare ale lui Greavu, generând discuții despre tendințele moderne de învățare.
Valerică Greavu a precizat că acesta este un „glumă” pe care o practică frecvent cu studenții săi, care, în general, nu dau curs la presupunerea prezenței banilor.
Profesorul a interpretat rezultatul ca o dovadă a lipsei de interes pentru lectura fizică, notând că, deși volumul figurează în bibliografie, studenții nu mai accesează biblioteca. În opinia lui Greavu, absența banilor din poziția inițială nu indică onoarea studenților, ci faptul că aceștia au abandonat lectura tradițională în favoarea tehnologiilor precum Inteligența Artificială. „În fapt, din punctul meu de vedere, lucrul acesta dovedește clar că oamenii nu mai citesc în ziua de astăzi, adică chiar dacă această carte din biblioteca univerisității se află în bibliografie, se vede că de fapt studenții nu mai trec prin biblioteca. Este o carte din bibliografia unei discipline pe care o au” Prozessorul a respins ideea că integritatea studenților ar putea explica prezența banelor: „Nu, nu. Cred că toți nu mai citesc cărți din bibliotecă. Sunt foarte puțini care mai fac lucrul acesta. Majoritatea dintre ei acum sunt pe zona de Inteligență Artificială”.
Deși inițial studenții nu i-au crezut că ascunde bani în cărți, experimentul i-a validat poveștile: „De acum încolo mă vor crede, mi-a cam expirat gluma”. Greavu a subliniat importanța lecturii print pentru validarea principiilor fundamentale, deoarece IA poate introduce erori, iar o carte «îți poate deschide ochii în anumite situații». Cercetătorul a exprimat îndoieli privind viitorul lecturii academică spontane, afirmând că, la nivel universitar, «dacă nu sunt pasionați de lectură nu mai citesc», cu excepția obligațiilor din școlile generale. Prof. univ. dr. Valerică Greavu predă la UAI în Iași disciplina Rețele locale de calculatoare, care a determinat alegerea cărții «Rețele de calculatoare» ca suport al testului.