Irina Cristescu, General Manager XTB România, a elaborat 18 principii financiare pe care tinerii ar trebui să le stăpânească înainte de vârsta de 18 ani, moment în care devin capabili legal să semneze contracte, să solicite credite sau să realizeze investiții independente. Experta subliniază că relația cu banii se formează înainte de primul salariu, prin gestionarea banilor de buzunar, a abonamentelor online sau a economisirii pentru dorințe personale.
Principiul bugetului se aplică indiferent de suma de care dispui, 200 sau 2.000 de lei, bazându-se pe cunoașterea intrărilor și ieșirilor financiare și a sumelor rezervate. Soldul din cont nu reflectă banii disponibil pentru cheltuieli curente; este esențială separarea fondurilor destinate obligațiilor viitoare (exkurzii, abonamente) de cele disponibile liber.
Decizia de a finanța un anumit obiectiv (sneakers, festival, telefon nou) implică renunțarea la alte posibilități de cheltuială sau economisire, concept cunoscut în economie sub numele de cost de oportunitate. Produsele ieftine pot deveni costisitoare dacă necesită înlocuire frecventă, au costuri suplimentare de întreținere sau nu sunt utilizate eficient.
Cheltuielile mici și recurente (abonamente uitate, comenzi rapide, sume de 20-35 de lei) tind să se acumuleze și pot deveni o componentă majoră a bugetului lunar.
Economisirea trebuie programată de la începutul perioadei de venit, nu rezultă ca rest nesigur din ce rămâne după cheltuieli, deoarece șansele ca acest rest să fie zero sunt mari.
Există două categorii distincte de economii: cele destinate cheltuielilor de consum dorite și cele rezervate strict pentru situații neprevăzute. Inflația erodează puterea de cumpărare a banilor în timp, motiv pentru care este crucială înțelegerea modului în care valoarea monedei se modifică și nu doar cantitatea acumulată.
Gestionarea finanțelor personale permite distribuirea resurselor între consumul immediate, economisirea și investiții, fără a impune alegeri binare exclusive.
Primii bani câșigați își schimbă percepția asupra prețurilor, transformând costul unui produs dintr-o cifră statică în echivalentul numărului de ore lucrate pentru a-l obține.
Achizițiile impulsive pentru a ține pasul cu grupul social (haine, telefoane, vacanțe) nu sunt necesități; consumul tuturor banilor pentru statutul social indică o problemă de prioritizare.
O reducere de preț nu constituie automat o economie; dacă produsul nu era necesar, plata prețului redus reprezintă tot o cheltuială, nu un venit sau o economisire. Schemele de plată în rate sau „cumpără acum, plătește mai târziu” pot masca costul total al unui produs; evaluarea corectă necesită analiza sumei totale de rambursat.
Popularitatea unor sfaturi financiare pe platforme video sau de social media nu garantează acuratețea informației; este necesară verificarea sursei, a datelor prezentate și a warning-urilor privind riscurile. Intrarea într-o investiție doar din frica de a rata un avantaj (FOMO), determinată de popularitatea generalizată a unui activ, nu oferă protecție împotriva pierderilor, în special dacă investitorul nu înțelege mecanismul.
Promisiunile de câștiguri mari, rapide și fără risc în investiții reprezintă indicatori de alarmă; niciun instrument financiar nu oferă garanții de îmbogățire instantanee. Pierderea banilor poate surveni și fără o investiție greșită, fiind cauzată de vulnerabilități de securitate cibernetică (parole slabe, phishing, site-uri false) care compromis accesul la conturile financiare.
Nu este nevoie de expertiză completă înainte de majorat, ci doar de înțelegerea bazei: împărțirea banilor, economisirea constantă și recunoașterea riscurilor, exerciții care pot începe cu sume mici.