ACTUALIZARE Ministrul Costreie: Trebuie schimbată mentalitatea pentru reducere violenței în școli
Sorin Costreie, ministrul Educației, a subliniat că planurile și procedurile adoptate nu au rezolvat problema violenței în școli, criticând votul prin care Senatul a respins proiectul ce le-ar permite adolescenților de cel puțin 16 ani să ceară consiliere fără acordul părinților. Decizia finală în privința acestei inițiative îi revine Camerei Deputaților. Evenimentul a fost organizat la Palatul Victoria, în cadrul conferinței de încheiere a unui proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UNICEF, împreună cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și cu Ministerul Justiției din Polonia. Costreie a anunțat și două întâlniri pe tema violenței, programate marți la Parlament și joi la Guvern.
Camera Deputaților deține votul decisiv în ceea ce privește proiectul legislativ privind consilierea fără acordul părinților, după ce Senatul a adoptat raportul de respingere. La Palatul Victoria, ministrul Educației a enumerat măsurile deja adoptate, printre care Planul național de combatere a violenței școlare, procedurile de gestionare a incidentelor și mecanismul de sesizare anonimă. Cu toate acestea, bilanțul său privind stadiul combaterii fenomenului a fost tranșant. „Stăm bine, da. Cum stăm cu violența? Stăm prost”, a declarat Costreie, menționând că, deși există proiecte, rezultatele sunt slabe din cauza lipsei unei schimbări culturale și mentale.
Oficialul a remarcat că, dincolo de documente și proiecte, este nevoie de o schimbare de mentalitate pentru a reduce violența. Consilierea școlară este văzută în școlile și licele noastre cam la fel cum este văzut psihologul sau psihiatrul în societatea noastră. Adică dacă te duci acolo, deja ai o mică etichetă, o anatemă pusă pe tine că vezi, Doamne, ai niște probleme, a explicat ministrul. Senatul a adoptat raportul de respingere a proiectului pe 28 octombrie 2026, cu 56 de voturi pentru respingere, 18 împotrivă și 15 abțineri. Pentru respingere au votat 24 de senatori AUR, 23 PSD, șapte neafiliați și doi PNL. Senatul a fost prima cameră sesizată, iar proiectul a fost trimis Camerei Deputaților, care are votul decisiv.
„Am avut o lege care a picat, prin care se scotea acordul parental pentru ca copiii să se ducă la consilier”, a declarat Costreie, referindu-se la inițiativa legislativă privind accesul la consiliere. Ministrul a explicat de ce consideră că acordul părinților poate deveni o piedică pentru unii elevi. „În unele cazuri, scuzați-mă, dar chiar părinții sunt problema”, a adăugat el, subliniind riscul ca familiile să constituie factori traumatizanți.
Costreie a vorbit despre stigmatul asociat mersului la consilierul școlar. În opinia sa, elevii care cer ajutor riscă să primească „o mică etichetă.” Ministrul a spus că speră ca proiectul să fie „îndreptat” și a indicat un posibil prag de vârstă între 14 și 16 ani. Pentru el, important este ca elevii să poată cere singuri sprijin înainte de majorat.
Inițiativa L478/2026, depusă de parlamentari USR, stabilește pragul la 16 ani. Proiectul le-ar permite adolescenților care au împlinit această vârstă să se adreseze singuri cabinetelor de asistență psihopedagogică din școli. Propunerea acoperă și accesul la evaluare psihologică, consiliere psihologică și psihoterapie. Textul prevede excepții de la confidențialitate, inclusiv în situații de risc iminent sau de abuz sever, când specialistul ar trebui să informeze reprezentanții legali și, după caz, autoritățile competente, potrivit Edupedu.ro.
Senatul a adoptat raportul de respingere pe 28 octombrie 2026, cu 56 de voturi pentru respingere, 18 împotrivă și 15 abțineri. Pentru respingere au votat 24 de senatori AUR, 23 PSD, șapte neafiliați și doi PNL. Senatul a fost prima cameră sesizată, iar proiectul a fost trimis Camerei Deputaților, care are votul decisiv.
Ministrul le-a cerut profesorilor și jurnaliștilor responsabilitate publică în abordarea fenomenului violenței în școli. „Cred cu tărie că profesorul trebuie să-și asume și un rol social”, a declarat Sorin Costreie. În opinia sa, multe dintre formele de violență din școli pornesc de la faptul că elevii „nu sunt văzuți, nu sunt auziți, nu sunt înțeleși, nu sunt ascultați.”
Ministrul a făcut distincția între a asculta un elev care are nevoie să vorbească și a-l asculta la tablă pentru a-i verifica materia.
Costreie a invocat cazul de la Bistrița când a vorbit despre felul în care presa relatează incidentele. „Problema e și cum le, în limbaj mass-media, le rostogolim în societate”, a spus el. În opinia ministrului, reluarea excesivă a unor astfel de cazuri poate favoriza imitarea lor. El a cerut „responsabilitate publică” în prezentarea incidentelor.
ACTUALIZARE Sorin Costreie: România nu poate avea educație de calitate fără un mediu școlar sigur
Ministrul Educației, Sorin Costreie, a afirmat luni la Palatul Victoria că România nu poate asigura o educație de calitate fără un mediu școlar sigur și protecție adecvată pentru copii și profesori. Declarațiile au fost make la conferința de încheiere a proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”. Proiectul, finanțat de Uniunea Europeană, a fost implementat de Ministerul Muncii, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, UNICEF România și Secretariatul General al Guvernului, în colaborare cu parteneri din Polonia și Comisia Europeană. Costreie a exprimat solidaritatea față de evenimentele tragice din Polonia și a avertizat că violența școlară se transpune tot mai des în violență stradală, menționând exemple din Franța, Grecia, Serbia și Texas. Ministrul a definit educația ca un concept integrat, care nu ține doar de școală, ci și de familia și politicile publice. El a menționat discuții cu ministrul Muncii, Florin Manole, despre burse sociale și alte măsuri care privesc educația într-o perspectivă largă, subliniind că părinții, copiii și politicianii care oferă modele constituie fundamentul acestei educații.
Deși a enumerat existența Planului național de combatere a violenței școlare, a procedurilor de management și a mecanismului de sesizare anonimă, Costreie a recunoscut că fenomenul persistă. El a considerat esențială schimbarea mentalității, cerând profesorilor să își asume un rol social activ, observând că formele de violență pornesc de la faptul că copiii nu sunt văzuți, auziti, înțeleși și ascultați, ascultarea implicând cunoașterea întregii personalități a elevului. Oficialul a criticat respingerea în Parlament a proiectului de lege care elimina acordul parental pentru accesul la consiliere, avertizând că în unele cazuri părinții sunt problema și că elevii stigmatizați sunt etichetați ca la fel ca pacienții psihiatrici. A sperat ca legislația să fie rectifikată pentru a permite accesul la consiliere începând cu vârsta de 14-16 ani. De asemenea, a cerut responsabilitate în prezentarea cazurilor de violență în media, argumentând că reluarea obsesivă a imaginilor create premise pentru noi incidente.
ACTUALIZARE Ministrul Sorin Costreie: România nu poate avea educație de calitate fără un mediu școlar sigur
Ministrul Educației, Sorin Costreie, a subliniat că România nu poate asigura o educație de calitate fără un mediu școlar sigur și protecție adecvată pentru copii și profesori. Declarațiile au fost făcute la conferința de încheiere a proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”, organizată la Palatul Victoria. Proiectul a fost implementat de Ministerul Muncii, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, UNICEF România și Secretariatul General al Guvernului, în colaborare cu parteneri din Polonia și Comisia Europeană.
Oficialul a exprimat solidaritatea față de evenimentele tragice din Polonia și a avertizat că violența școlară se transpune tot mai des în violență stradală, menționând exemple din Franța, Grecia, Serbia și SUA (Texas). Costreie a definit educația ca un concept integrat, care ține nu doar de școală, ci și de familie și politici publice. El a menționat discuții cu ministrul Muncii, Florin Manole, despre burse sociale și alte măsuri care privesc educația într-o perspectivă largă, subliniind că părinții, copiii și politicianii care oferă modele constituie fundamentul acestei educații.
Oficialul a remarcat că, dincolo de documente și proiecte, este nevoie de o schimbare de mentalitate pentru a reduce violența. A cerut profesorilor să își asume un rol social activ, observând că formele de violență pornesc de la faptul că copiii nu sunt văzuți, auziți, înțeleși și ascultați. Ascultarea implică, în viziunea sa, cunoașterea întregii personalități a elevului, nu doar verificarea materiilor școlare.
Costreie a criticat respingerea în Parlament a proiectului de lege care elimina acordul parental pentru accesul la consiliere, avertizând că în unele cazuri părinții sunt problema și că elevii stigmatizați sunt etichetați ca la fel ca pacienții psihiatrici. A sperat ca legislația să fie rectificată pentru a permite accesul la consiliere începând cu vârsta de 14-16 ani. Ministrul a făcut distincția între a asculta un elev care are nevoie să vorbească și a-l asculta la tablă pentru a-i verifica materia. A evidențiat importanța consilierii școlare și contestat decizia Parlamentului de a respinge inițiativa legislativă care elimina necesitatea acordului părinților pentru accesul elevilor la servicii de consiliere. „Counselerul școlar este văzut în școlile și liceele noastre, cam la fel cum este văzut psihologul sau psihiatrul în societatea noastră. Adică, dacă te duci acolo, deja ai o mică etichetă, o anatemă pusă pe tine că, vezi Doamne, ai niște probleme. Și aici este de lucrat la nivelul mentalității, dar, pentru asta, trebuie să ne ajute și politicul.”, a explicat Costreie.
Costreie a atras atenția și asupra modului cum sunt prezentate opiniei publice cazurile de violență în școli, menționând că „rostogolirea obsesivă a unor imagini” nu face decât să creeze premisele pentru și mai multe astfel de cazuri. A solicitat responsabilitate publică în prezentarea incidentelor de către jurnaliști și educatori.
ACTUALIZARE Ministrul Sorin Costreie: Elevii ar putea beneficia de consiliere psihologică fără acordul părinților
Ministrul Educației, Sorin Costreie, a anunțat planul de a pune în practică urgent măsuri împotriva violenței în școli, printre care accesul elevilor la consiliere psihologică fără acordul părinților. Costreie a recunoscut că situația violenței este gravă, declarând: „Cum stăm cu violența, stăm prost.” El a avertizat că fenomenul se extinde, violența școlară devenind tot mai frecvent violență stradală. Oficialul a subliniat că, deși există un Plan național de combatere a violenței și proceduri de semnalare, rezultatele sunt slabe. El a reconfirmat necesitatea ca accesul la consiliere școlară să se facă fără acord parental. Propunerea prevede ca fiecare copil, indiferent de vârstă, să poată accesa serviciile de psihologie școlară fără semnătura părintelui, nici la începutul, nici pe parcursul anului școlar. Costreie a justificat această poziție prin riscul ca familia să fie sursa problemei sau a violenței. Deși proiectul legislativ a fost respins de Parlament, ministrul speră la revizuirea lui. Costreie a sugerat că vârsta de 14 ani este suficientă pentru a necesita consiliere, motivând că la această vârstă intervin situații complexe care nu pot aștepta majoratul. Ministrul i-a sfătuit pe părinți să folosească aplicații de control parental pentru a monitoriza activitatea online și contactele copiilor, atât la școală, cât și acasă. Discuțiile pe tema violenței în școli continuă marți și joi în comisii, cu așteptarea unor concluzii concrete.
ACTUALIZARE Sorin Costreie: Stăm prost cu violența în școli, deși avem proiecte: E nevoie de o schimbare de mentalitate
Ministrul Educației și Cercetării, Sorin Costreie, a avertizat la Palatul Victoria că, deși există proceduri și proiecte, rezultatele în lupta împotriva violenței școlare sunt slabe. Ministrul a declarat: „Stăm bine, da. Cum stăm cu violența? Stăm prost.”, calificând situația actuală ca insuficientă în ciuda planurilor de combatere aprobate. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul conferinței de încheiere a proiectului european „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”, implementat de UNICEF împreună cu ANPDCA și Ministerul Justiției din Polonia.
Costreie a anunțat că va discuta urgent tema violenței cu factorii de decizie: marți, la Parlament și joi, la Guvern. Aceste întâlniri vin în contextul respingerii de către Senat a proiectului L478/2026, inițiată de parlamentarii USR, care permitea adolescenților de cel puțin 16 ani să ceară consiliere psihologică fără acordul părinților.
Miniștrul a justificat necesitatea eliminării acordului parental prin riscul ca familia să fie sursa traumelor. „Am avut o lege care a picat, prin care se scotea acordul parental pentru ca copiii să se ducă la consilier”, a explicat Costreie, adăugând: „În unele cazuri, scuzați-mă, dar chiar părinții sunt problema.”
Costreie a descris bariera culturală care descurajează tinerii să ceară ajutor, comparând percepția consilierului școlar cu cea a psihiatrului: „Cine merge la el capătă o mică etichetă”. Oficialul speră ca legislativul să rectifice legea, permițând accesul la consiliere pentru elevii cu vârste între 14 și 16 ani, subliniind că pragul de 18 ani este inadecvat pentru intervenția timpurie.
ACTUALIZARE Costreie: „Stăm prost” cu violența în școli și cere consiliere fără acordul părinților
Ministrul Educației, Sorin Costreie, a reclamat că situația violenței în școli este gravă, declarând: „Cum stăm cu violența? Stăm prost”, în ciuda existenței unui Plan național și a procedurilor de semnalare. Pentru a combate fenomenul, el propune implementarea urgentă a consilierii psihologice fără acordul părinților și recomandă părinților instalarea aplicațiilor de control parental pentru monitorizarea activității online a copiilor. Costreie a cerut ca măsura privind consilierea fără acord parental să fie aplicată cu urgență, motivând că la vârsta de 18 ani situațiile pot fi ireversibile, iar familia reprezintă adesea chiar sursa problemei pe care copilul trebuie să o discute la psiholog. Ministrul a explicat că familia reprezintă adesea chiar sursa problemei pe care copilul trebuie să o discute la psiholog, motivând necesitatea eliminării acordului parental pentru consiliere. Deși proiectul legislativ privind consilierea fără acord parental a picat în Parlament, Costreie speră la revizuirea acestuia. El a oferit un sfat suplimentar către părinți: să instaleze aplicații de control parental pentru a monitoriza activitatea online și contactele copiilor. Discuțiile pe tema violenței în școli vor continua marți și joi, în comisii, cu așteptarea unor concluzii concrete.
Ministrul Educației, Sorin Costreie, a subliniat necesitatea unei schimbări de mentalitate pentru reducerea fenomenului violențelor în școli, la evenimentul de închidere al proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”. Oficialul a precizat că nu pot exista educație de calitate fără un mediu sigur și protecție adecvată pentru elevi și profesori.
„Nu putem să avem educație de calitate fără un mediu educațional sigur și fără protecția atâta a copiilor care participă cât și a profesorilor. Să știți că avem proiecte, am aprobat Planul Național de Combatere a Violenței Școlare, avem proceduri de management și mecanismul de semnalare anonimă. Stăm bine. Dar cum stăm cu violența? Stăm prost. De ce? Pentru că, dincolo de documente, proiecte și alte lucruri de tipul acesta, eu cred că trebuie schimbată mentalitatea”, a declarat Sorin Costreie.
Ministrul a cerut educatorilor să își depășească rolul tradițional de dascăli, invocând o abordare socială activă. „Cred cu tărie că profesorul trebuie să-și asume și un rol social și să se uite la copil. Multe din aceste forme sociale, care da, se manifestă și în școală, pornesc de la faptul că copiii noștri nu sunt văzuți, nu sunt auziți, nu sunt înțeleși, nu sunt ascultați”, a explicat Costreie, clarificând că ascultarea nu înseamnă evaluarea academică, ci înțelegerea contextului global al elevului.
Oficialul a scos în evidență importanța consilierii școlare și a contestat decizia Parlamentului de a respinge inițiativa legislative care elimina necesitatea acordului părinților pentru accesul elevilor la servicii de consiliere. Costreie a justificat această poziție prin riscul ca familiile să constituie factori traumatizanți și prin stigmatul persistent asociat sănătății mintale în societatea românească.
„Conseillerul școlar este văzut în școlile și liceele noastre, cam la fel cum este văzut psihologul sau psihiatru în societatea noastră. Adică dacă te duci acolo, deja ai o mică etichetă, o anatemă pusă pe tine că vezi, Doamne, ai niște probleme”, a mai adăugat ministrul.
Printre cauzele violenței școlare, Costreie a enumerat și inechitatea educațională dintre mediul rural și cel urban. Atrasând atenția asupra studiilor UNICEF, PISA și OECD, ministrul a concluzionat că discrepanța majoră în șansele de dezvoltare între copiii din zone defavorizate și cei din zone favorizate generează tensiuni sociale care alimentează violența și frustrarea.