O cercetare recentă descoperită de studenții de la Universitatea din Tokyo și colegii internaționali a dezvăluit mecanismul prin care puicii de pește balon (genul Takifugu) se apără de prădători încă de la eclozare. Studiul publicat în revista iScience identifică o substanță chimică specifică, cunoscută sub numele de 5,6,11-trideoxitetrodotoxină (TDT), pe care mamele o transmit ouălor și, implicit, puilor lor. Spre deosebire de tetrodotoxina (TTX), un neurotoxin mortal bine cunoscut în cazul fugu-ului, TDT are o toxicitate extrem de redusă, dar funcționează ca un semnal de avertizare puternic.
Cercetătorii au analizat modul în care prădătorii reacționează la aceste substanțe. Au testat larve de pește balon (Takifugu alboplumbeus) de aproximativ o zi vechime împotriva a două specii de prădători: Girella punctata (nibbler) și Paralichthys olivaceus (somonul japonez flounder). Larvele au fost expuse la TTX, TDT, ambele substanțe sau niciuna dintre ele, în funcție de alimentația mamei în perioada incubației.
Rezultatele au arătat că prădătorii îi capturează activ pe peștii balon nou-născuți, dar răspunsul diferă semnificativ în funcție de substanța chimică prezentă. Peștii Girella punctata au respins constant larvele care conțineau TDT, preferând pe cele care aveau doar TTX sau niciuna. În schimb, somonii flounder au respins larvele care conțineau indiferent care dintre cele două substanțe. Acest lucru sugerează că TDT este un deterrent eficient împotriva unor prădători care nu sunt descurajați de toxicitatea mortală a TTX-ului.
Experimentele au inclus, de asemenea, kontroluri unde prădătorii au fost izolați, pentru a elimina posibilitatea ca unii să învețe să evite larvele prin observație directă. Chiar și când au fost expuși individual pentru prima dată, prădătorii au scos imediat din gură larvele care conțineau TDT. Acest lucru indică un răspuns senzorial înnăscut și instinctiv la prezența acestei substanțe.
Mecanismul de apărare oferă avantajul timpului. TTX poate fi prea lent sau ineficient pentru a opri prădătorii foarte agresivi, în timp ce TDT provoacă o respingere instantanee, permițând micului pește să scape înainte de a fi înghițit. De asemenea, cercetătorii au observat că aceeași substanță chimică pare să funcționeze ca un semnal social în rândul peștilor balon, care sunt atrași de mirosul TDT-ului.