Precipitațiile intense pot împinge un ghețar din Alaska să-și dubleze viteza de deplasare pentru o perioadă scurtă, potrivit unor noi cercetări. Studiul a arătat că ploiunile pot accelera mișcarea ghețarului cu până la 251%. Savanții de la Universitatea Boise State au analizat ghețarul Sít’ Kusá, cunoscut și sub numele de Turner Glacier, descoperind că ploiunile declanșează adesea surse bruște de mișcare. Cercetarea este publicată în revista The Cryosphere.
Majoritatea oamenilor consideră ghețarii ca mase lente și grele de gheață care modelează văile de-a lungul a mii de ani. Cu toate acestea, ghețarii pot intra uneori într-o fază de „surge” (val), mișcându-se de multe ori mai rapid decât normal. Aceste valuri pot cauza daune semnificative: pot săpa văi, pot crăpa suprafața în fisuri adânci și pot bloca văile laterale. Apa blocată poate forma lacuri temporare, iar atunci când barajele de gheață se sparg, rezultă inundații.
Înțelegerea mecanismelor din spatele acestor surse este vitală pentru cercetătorii care monitorizează instabilitățile ghețarilor din întreaga lume și implicațiile lor mai largi asupra schimbărilor climatice. Parker Wilkerson de la Universitatea Boise State și colegii săi au decis să investigheze acest fenomen. Ei au plasat instrumente GPS în jurul ghețarului, care au înregistrat poziția sa la fiecare 15 secunde, ajutându-i să urmeze schimbările rapide de viteză și să le compare cu ritmul său lent, pe termen lung.
Echipa a asociat aceste schimbări de viteză cu ploiunile, verificând estimările lor împotriva lecturilor de la stația meteorologică de la Aeroportul Yakutat. Rezultatele au fost clare: mai mult de jumătate dintre evenimentele de precipitații studiate au dus la o creștere a vitezei. Cercetătorii au comparat o perioadă de surge între 2020 și 2021 cu o perioadă mai lentă între 2022 și 2024.
În timpul perioadei de surge, viteza zilnică maximă a ghețarului a atins 7,5 metri (24,6 picioare), ceea ce reprezintă o creștere de 116% într-o zi, sau mai mult decât dublul vitezei sale normale. Cercetătorii au constat, de asemenea, că surge-ul a durat 66 de ore, aproximativ de două ori mai mult decât orice surge observat în perioada mai lentă. Au observat că acesta a început, de obicei, la aproximativ 12 ore după începerea ploiunii, odată ce au căzut cel puțin 20 de milimetri (0,79 inci) de precipitații. Ghețarul s-a întors la o stare stabilă după trei zile.
Chiar și în perioada mai linistită, ploiunile au accelerat uneori gheața. Aceste accelerări au necesitat mai multe precipitații, cel puțin 60 de milimetri (2,4 inci) de la începutul evenimentului. Vârful a fost atins mai târziu, la aproximativ 32 de ore de la începerea ploiunii, în medie. Creșterea a fost mai mică în termeni reali, de 1,5 metri pe zi, dar creșterea procentuală a fost de 251%, deoarece ghețarul se mișcă foarte lent în mod normal, astfel încât o împingere modică face o diferență mare în procente.
Cercetătorii au constatat că cele mai abrupte și joase părți ale ghețarului s-au accelerat cel mai mult, sugerând că acest lucru se datorează combinației dintre forma terenului, gravitație și apa topită care ajută gheața să se miște. Studia a constatat că drenajul este un factor crucial. Când sistemul de drenaj al unui ghețar funcționează bine, canalele curg peste, prin și sub gheață, transportând apa ploii și de topire rapid. Gheața rămâne în contact cu rocile de bază și menține un ritm constant.
Când drenajul este deficitar, apa rămâne blocată în buzunare sub gheață sau în sedimentele de deasupra, cunoscute ca till. Presiunea crește pe măsură ce mai multă apă ajunge, împingând împotriva greutății gheții. Acest lucru reduce frecarea, permițând gheții să alunece deasupra solului.
Cercetătorii doresc acum să investigheze mai departe aceste legături, deoarece modelele climatice în schimbare ar putea face astfel de surse mai frecvente. Mai multe precipitații, combinate cu topirea crescută într-o lume mai caldă, ar putea însemna pierderi mai mari de gheață și niveluri ale mării care cresc în timp. Comunitățile costiere și insulare ar simți efectele prime.
„Constatăm că evenimentele de ploaie particular de mari și prelungite pot cauza încetiniri temporare în timpul surge-ului, dar vitezele revin la nivelurile anterioare evenimentului în mai puțin de două săptămâni, pe măsură ce sistemul de drenaj se revertează la starea sa ineficientă. Lucrarea noastră susține analizele recente ale instabilităților ghețarilor, sugerând că nu există un întrerupător binar în configurația sistemului de drenaj în timpul surge-urilor. Mai general, concluziile noastre extind înțelegerea răspunsurilor cinematice ale ghețarilor la precipitații, demonstrând că evenimentele de ploaie pot modula vitezele atât ale ghețarilor cu flux rapid, cât și celor cu flux lent”, au concluzionat cercetătorii.