Europol a anunțat rezultatele unei operațiuni comune cu autoritățile din 16 țări, prin care au fost identificate peste 9.000 de linkuri către conținut extremist violent și terorist, accesibile pe 47 de platforme sociale și de gaming. Aceste rezultate evidențiază faptul că pericolul nu mai provine doar din colțurile ascunse ale internetului, ci de pe „strada mare” a lumii digitale, unde comunitățile online transformă simbolurile și narațiunile teroriste în experiențe de tip role-playing. Jocurile video și rețelele sociale devin astfel vehicule eficiente pentru propagandă, radicalizare și recrutarea de noi membri, în special tineri și minori, prin utilizarea tehnicilor de „gamificare” și a unui limbaj inspirat de influenceri.
Incidentul reflectă realitatea mediului digital în care cresc adolescenții, unde granițele dintre divertisment, publicitate, persuasiune, manipulare și recrutare sunt din ce în mai greu de sesizat. Rețelele criminale mizează pe limbaj familiar, meme-uri, provocări și recompense pentru a oferi un sentiment de apartenență și validare. În plus, escaladarea tehnologică a amplificat riscurile legate de fraudulentă și de preluarea identității: în 2025, aproape 30% dintre persoanele care au raportat pierderi financiare prin fraudă în Statele Unite au declarat că înșelătoria a început pe rețelele sociale, totalizând pierderi de 2,1 miliarde de dolari, escrocii folosind mecanisme de targetare similare celor ale afacerilor legitime.
Protecția împotriva deepfake-urilor constituie o altă urgență a vremurilor moderne. În februarie 2026, UNICEF a constatat, în urma unui studiu realizat în 11 țări împreună cu ECPAT și INTERPOL, că cel puțin 1,2 milioane de copii au afirmat că fotografiile lor fuseseră transformate în deepfake-uri cu conotații sexuale în anul precedent. În unele țări, proporția ajunsese la un copil din 25, aproximativ un copil într-o clasă obișnuită. Această realitate impune o reconceptualizare a cetățeniei digitale, care trebuie să includă nu doar regulile simple de siguranță, ci și înțelegerea modului în care pot fi afectate identitatea, vocea, datele și valorile individuale în era inteligenței artificiale.
În contextul acestor provocări, România a anunțat că, din anul școlar 2027-2028, liceele vor putea introduce disciplina opțională „Inteligența artificială și cetățenia digitală”. Această măsură vizează pregătirea elevilor pentru a naviga în siguranță într-un ecosistem virtual complex, unde informația, propaganda și conținutul sintetic coexistă. Decizia se aliniază unei mișcări internaționale în care țări precum Franța (care face educația digitală obligatorie pentru anumite categorii de vârstă), China (cu un traseu sistemic de la primar la universitate) sau New York (cu module specifice pentru liceeni) tratează aceste competențe ca fundamentale. România încercă să transforme elevul din consumator pasiv într-un cetățean digital critic, învățându-l să recunoască intenția din spatele mesajelor și să evalueze credibilitatea conținuturilor generate de AI.