Fostul comandant al Poliției Royal Ulster Constabulary (RUC), Sir Ronnie Flanagan, a declarat în fața unei comisii de anchetă publice că simte regret pentru comentariile „greșite și lipsite de sens” făcute în 2001, când a promis că va comite suicid public dacă acuzațiile unui raport de supraveghere asupra investigării atentatului de la Omagh s-ar fi dovedit adevărate. El a descris aceste declarații ca fiind „o greșelă teribilă care nu ar fi trebuit făcută niciodată”. Totuși, Flanagan a reafirmat angajamentul său de a nu lăsa „nici o piatră neteșată” în investigarea masacrului din 1998.
În timpul audițiilor de probe de la Belfast, consilierul juridic al anchetei, Paul Greaney KC, l-a întrebat pe Flanagan dacă promisiunea din 1998 a fost respectată în ciuda faptului că autorii răpirii nu au fost niciodată găsiți. Flanagan a confirmat că a păstrat liniile de comunicare deschise cu Ofițerul Senior de Cercetare (SIO) și a subliniat că nu a fost înștiințat despre decizia luată cu cinci săptămâni după bombardament de a reduce personalul și programul sălii de incident. A indicat că ar fi cerut asigurări dacă ar fi fost informat despre aceste măsuri.
Flanagan a răspuns, de asemenea, acuzațiilor că ar fi spus că raportul Baronesei O'Loan din 2001 ar fi putut distruge procesul de pace din Irlanda de Nord, negând acest lucru cu tărie: „Nu am crezut asta nici măcar pentru o clipă și nu aș fi spus niciodată așa ceva”. El a insistat că scopul era aducerea celor responsabili în fața justiției, un lucru care nu s-a întâmplat, motiv pentru care exprimă „cel mai profund regret”.
De asemenea, consilierul juridic Greaney a adus în discuție un apel anonim făcut într-o tabără militară din Irlanda de Nord cu o zi înainte de atentat. Deși gardienii irlandezi au concluzionat că acesta nu a fost un avertisment precis, există tensiuni între concluziile An Garda Síochána privind semnificația apelului și lipsa răspunsurilor clare din partea guvernului irlandan către comisie.