ACTUALIZARE Sondaj INSCOP: Majoritatea românilor consideră părinții principali responsabili pentru prevenirea violenței în școli
Sondajul INSCOP Research, ediția a XV-a, realizat între 26 octombrie și 2 noiembrie 2026, relevă că majoritatea românilor (51,9%) consideră părinții și familiile elevilor ca fiind principalii responsabili pentru prevenirea violenței în școli.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a explicat că rezultatul reflectă viziunea conform căreia violența școlară are rădăcini în educația familială, rolul școlii fiind cel de completare. Deși familia este prioritizată, o parte semnificativă a populației preferă soluții bazate pe sancțiuni și controale de securitate, în detrimentul consilierii psihologice.
Directorul INSCOP a subliniat existența unor divergențe de opinie între segmentele sociale și generații. Persoanele în vârstă, cele cu studii superioare și votanții PNL și USR pun accent pe responsabilitatea familială, în timp ce generațiile active (30-44 ani), funcționarii publici și votanții AUR atribuie responsabilitatea Ministerului Educației. Susținătorii USR și AUR, tinerii cu educație de bază indică mai frecvent profesorii și conducerea școlilor. Aceste diferențe sugerează lipsa unui consens privind soluția unică, reducerea violenței necesitând atât implicarea părinților, cât și măsuri instituționale credibile.
Un barometru INSCOP relevă că majoritatea românilor văd familia ca principală responsabilă pentru prevenirea violenței în școli. O analiză recentă a opiniei publice indică o schimbare de perspectivă față de responsabilitatea instituțiilor. 51,9% dintre respondenți consideră că părinții și familiile elevilor poartă cea mai mare responsabilitate în prevenirea violenței în școli, potrivit unui sondaj INSCOP. Prioritatea publicului este responsabilitatea parentală, nu cea a instituțiilor. Responsabilitatea revine părinților în 51,9% din cazuri, în timp ce Ministerul Educației este indicat de 16,6%, profesorii și conducerea școlilor de 14,2%, Poliția de 7,9% și elevii de 6,9%; 2,6% dintre respondendi nu au răspuns. Votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii marilor orașe acuză familială cu o pondere semnificativ mai mare decât media. Votanții AUR, persoanele între 30-44 de ani, cei cu educație primară și funcționarii publici pun mai mult accent pe Ministerul Educației ca principal responsabil. Susținătorii USR și AUR, tinerii între 30-44 de ani și cei cu educație de bază indică mai frecvent profesorii și conducerea școlilor ca principalele entități responsabile.
Sonajul a identificat preferințe clare pentru soluții de management al violenței. 37,3% dintre cei chestionați cred că implicarea activă a părinților în educația copiilor este cea mai eficientă soluție, pe locurile următoare aflându-se înăsprirea sancțiunilor (21,5%), controalele de securitate stricte la intrare (19%), programe de prevenire și educație (12,8%) și creșterea numărului de psihologi școlari (7,2%). Implicarea parentală directă este văzută ca soluție optimă de votanții PNL și USR, pensionari și persoanele instruite superior, plus locuitorii Bucureștiului. Sancționarea mai aspră a elevilor agresivi este preferată de votanții AUR, tinerii 30-44 de ani, cei cu studii primare și salariații din sectorul privat. Controlul strict la intrarea în școli este susținut preponderent de votanții PSD și AUR, personasle între 45-59 de ani, cei cu educație primară și locuitorii zonelor rurale. Programele de educație anti-violență sunt promovate de susținătorii PNL și de tinerii sub 30 de ani. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a comentat că violența școlară este percepută în principal ca o problemă de educație familială, școala având rol de completare; diferențele genetice și sociale arată lipsa unui consens privind soluția unică, implicând atât family accountability, cât și măsuri instituționale. Sondajul a fost realizat de INSCOP Research pentru platforma Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group, cuprinzând 1197 de persoane între 26 octombrie și 2 noiembrie 2026.
Majoritatea românilor cred că prevenirea violenței în școli este responsabilitatea principală a părinților și a familiilor elevilor, arată un barometru de opinie realizat de INSCOP Research pentru platforma Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Într-o măsură mult mai mică, responsabilitatea este atribuită instituțiilor: 16,6% indică Ministerul Educației, 14,2% profesorii și conducerea școlilor, 7,9% Poliția, iar 6,9% elevii înșiși. Restul de 2,6% nu au precizat.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a comentat că rezultatele reflectă viziunea conform căreia violența școlară are rădăcini în educația familială, rolul școlii fiind cel de a completa această formare. „Românii consideră că violența în școli este, înainte de toate, o problemă de educație în familie, nu doar de disciplină școlară sau de intervenție a autorităților, școala fiind văzută mai degrabă ca o instituție care trebuie să completeze educația primită acasă”, a afirmat el. Directorul INSCOP a subliniat că, despite predominanța opiniei favorabile responsabilității părintești, o parte semnificativă a populației preferă soluții punitive și măsuri de securitate strictă, nu neapărat consiliere psihologică sau programe educaative preventive. „Deși familia este considerată principala responsabilă pentru prevenirea violenței, o parte importantă a populației preferă soluții bazate pe sancțiuni și controale de securitate, în detrimentul consilierii psihologice și al programelor educative”, a explicat Remus Ștefureac.
Diferențele de opinie apar clar la nivel de segmente sociale și politice. Votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii marilor orașe pun accentul pe responsabilitatea familială într-o proporție mult peste media națională. În schimb, votanții AUR, persoanele între 30-44 de ani, cei cu educație primară și funcționarii publici consideră mai degrabă că responsabilitatea revine Ministerului Educației. Susținătorii USR și AUR, tinerii cu educație de bază indică mai frecvent profesorii și conducerea școlilor ca principalii responsabili. Aceste divergențe sugerează absența unui consens larg privind soluțiile, spre deosebire de acordul privind gravitatea problemei. „Diferențele dintre categoriile sociale și generații arată că persoanele mai în vârstă și cele cu educație superioară pun mai mult accent pe responsabilitatea familiei, în timp ce generațiile active și persoanele cu educație redusă atribuie, într-o măsură mai mare, responsabilitatea instituțiilor”, a precizat directorul INSCOP Research.
Când vine vorba de soluții concrete, 37,3% dintre români consideră cea mai eficientă abordare implicarea activă a părinților în educația și supravegherea copiilor. Aceasta urmează înaintea înăsprii sancțiunilor pentru elevii aggressivi (21,5%), a controalelor de securitate stricte la intrare (19%), a programelor de prevenire și educație (12,8%) și a creșterii numărului de psihologi școlari (7,2%). Soluția implicării parentale este preferată de votanții PNL și USR, pensionari, persoanele instruite superior și locuitorii Bucureștiului. Sancționarea aspră este susținută preponderent de votanții AUR, tinerii 30-44 de ani, cei cu studii primare și salariații din sectorul privat. Controlul strict la intrare este promovat de votanții PSD și AUR, persoanele între 45-59 de ani, cei cu educație primară și locuitorii zonelor rurale. Programele de educație anti-violență sunt susținute predominant de votanții PNL și de tinerii sub 30 de ani.
În concluzie, Remus Ștefureac a menționat că reducerea violenței în școli necesită o abordare duală: implicarea părinților, considerată fundamentală, combinată cu măsuri instituționale credibile. „Aceste diferențe sugerează că nu există un consens la fel de puternic asupra soluțiilor precum există asupra gravității problemei, iar reducerea violenței în școli necesită atât implicarea părinților, cât și măsuri instituționale credibile”, a conchis el. Sondajul a cuprins 1.197 de persoane între 26 octombrie și 2 noiembrie 2026, prin metoda mixed-mode secvențial (CATI - CAWI), cu o eroare maximă de ±2,8% la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat de INSCOP Research pentru platforma Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.