ACTUALIZARE Sondaj INSCOP: Peste jumătate dintre români cred că familia este principală responsabilă pentru prevenirea violenței în școli
Peste jumătate dintre români consideră că părinții și familiile elevilor poartă principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli, potrivit unui sondaj INSCOP, care prezintă și soluțiile propuse de cei chestionați: implicarea mai activă a părinților, sancțiuni mai severe pentru elevii violenți și controale de securitate la intrarea în școli. Libertatea Datele arată că, în percepția majorității populației, prevenirea violenței școlare începe în familie, nu în instituțiile care gestionează sistemul de educație sau în rândul celor care lucrează direct cu elevii. Libertatea
Această opinie, potrivit căreia părinții trebuie să aibă rolul principal în prevenirea violenței din școli, este mai răspândită în rândul persoanelor în vârstă și al celor cu studii superioare. Concret, este vorba despre 65% dintre persoanele de peste 60 de ani, 49% dintre cele cu vârste între 45 și 59 de ani și despre 44% dintre cei între 30 și 44 de ani. Libertatea Diferențele se observă și în funcție de nivelul de educație al persoanelor chestionate. 62% dintre cei cu studii superioare indică părinții drept principalii responsabili pentru prevenirea violenței în școli, comparativ cu 54% dintre cei cu studii medii și 40% dintre persoanele care au absolvit doar ciclul primar. Libertatea De asemenea, această opinie este mai frecventă în rândul celor care își au domiciliul în orașe cu peste 90.000 de locuitori - unde procentul ajunge la 58% - dar și în rândul votanților PNL și USR. Libertatea
În schimb, responsabilitatea Ministerului Educației este invocată într-o proporție peste medie de votanții AUR, de persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, de cele cu studii primare și de angajații din sectorul public. Libertatea Implicarea mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor este considerată cea mai bună soluție pentru reducerea violenței în școli de 37,3% dintre participanții la sondaj. Pe locul al doilea se află înăsprirea sancțiunilor pentru elevii care comit acte de violență, măsură susținută de 21,5% dintre respondenți. Alte 19% dintre persoanele chestionate consideră că ar trebui introduse controale de securitate mai stricte la intrarea în școli. Libertatea În schimb, măsurile care vizează prevenția prin educație și sprijin psihologic sunt susținute de procente mai mici din populație. Astfel, 12,8% dintre români consideră că organizarea unor programe de prevenire a violenței și de educație comportamentală ar fi cea mai bună soluție. Doar 7,2% indică drept prioritate creșterea numărului de psihologi și consilieri școlari. Libertatea
Preferințele diferă și în funcție de vârstă, educație și opțiunea politică. Astfel, sancțiunile mai severe pentru elevii care comit acte de violență sunt susținute într-o proporție peste media eșantionului de votanții AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cele cu studii primare și angajații din sectorul privat. Libertatea Controalele de securitate mai stricte la intrarea în școli sunt preferate mai ales de votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani, cele cu studii primare și locuitorii din mediul rural. În schimb, programele de prevenire a violenței și de educație pentru comportament sunt susținute într-o proporție semnificativ mai mare decât media de votanții PNL și de tinerii sub 30 de ani. Libertatea Implicarea mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor este preferată în special de votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, românii cu studii superioare și locuitorii Capitalei. Libertatea Director Inscop: „Violența în școli este văzută ca o problemă de educație în familie” Libertatea „Românii consideră că violenţa în şcoli este, înainte de toate, o problemă de educaţie în familie, nu doar de disciplină şcolară sau de intervenţie a autorităţilor, şcoala fiind văzută mai degrabă ca o instituţie care trebuie să completeze educaţia primită acasă”, a precizat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research. Libertatea
Acesta atrage atenția și asupra diferenței dintre responsabilitatea atribuită familiei și soluțiile pe care populația le consideră eficiente. Deși părinții sunt indicați drept principalii responsabili pentru prevenirea violenței, o parte importantă a respondenților preferă măsuri punitive și controale de securitate, în detrimentul consilierii psihologice și al programelor educative. Libertatea „Aceste diferenţe sugerează că nu există un consens la fel de puternic asupra soluţiilor precum există asupra gravităţii problemei, iar reducerea violenţei în şcoli necesită atât implicarea părinţilor, cât şi măsuri instituţionale credibile”, mai spune Remus Ștefureac. Libertatea
Mai mult de jumătate (51,9%) dintre românii chestionați consideră că responsabilitatea principală pentru prevenirea violenței în școli revine părinților și familiilor elevilor. Această concluzie provine dintr-un sondaj realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Studiul, dat publicității pe 11 noiembrie 2026, relevă o atitudine preponderentă a societății românești, care plasează educația morală și disciplinară la nivel familial în centrul prevenirii fenomenelor violentă.
Celelalte responsabilități distribuite de respondenți sunt mult mai mici: 16,6% cred că vinovatul este Ministerul Educației, 14,2% leagă problema de profesori și conducerea școlilor, 7,9% menționează Poliția, iar doar 6,9% îi acuză pe elevi. Ponderea celor care nu au răspuns sau nu știu este de 2,6%. Din perspectivă politică și demografică, votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii marilor orașe urbane plasează ponderea responsabilității familiale semnificativ peste media națională. Dimpotrivă, votanții AUR, persoanele de 30-44 de ani, cei cu educație primară și angajații din sectorul public atribuie responsabilitatea preponderent Ministerului Educației.
Când vine vorba de soluții concrete, 37,3% dintre participanți susțin implicarea activă a părinților în educația și supravegherea copiilor. Aceasta este urmată de opțiunea aplicării unor sancțiuni mai severe pentru elevii care comit acte de violență (21,5%) și de introducerea unor controale de securitate mai stricte la intrarea în școli (19%). Doar 12,8% optează pentru programe de prevenție și educație comportamentală, iar 7,2% pentru creșterea numărului de psihologi și consilieri școlari. Votanții PSD și AUR, precum și locuitorii mediului rural și persoanele cu educație primară, favorizează masiv controalele de securitate. În schimb, tinerii sub 30 de ani și votanții PNL privilegiază programele de prevenție.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a observat că, deși familia este văzută ca instituția cheie, o parte semnificativă a populației se orientează către măsuri punitive și de securizare, marginalizând consilierea psihologică. El a explicat că diferențele între generații și categorii sociale arată un divergență clară: cei în vârstă și educați accentuează familia, în timp ce generațiile active și cele cu educație redusă solicită intervinția instituțională. „Aceste diferențe sugerează că nu există un consens la fel de puternic asupra soluțiilor precum există asupra gravității problemei”, a concluzionat specialistul.
Sondajul a fost realizat în perioada 26 octombrie - 2 noiembrie 2026, folosind metoda mixed-mode secvențial (intersecție CATI și CAWI). Eșantionul simplu, aleator, a inclus 1.197 de persoane, cu vârste de peste 18 ani, reprezentative pentru populația neinstituționalizată din România. Eroarea maximă admisă este de ± 2,8%, la un grad de încredere de 95%.