Sonia Gandhi a dezvăluit într-un memoru recent publicat, intitulat „Belonging: A Journey of Love”, detaliile private legate de moartea primului său fiu, care a decedat la câteva ore după naștere. Evenimentul tragic, care a avut loc la 18 ianuarie 1969, precede nașterea copilului ei cunoscut publicului, Rahul Gandhi, cu puțin peste un an. Noutatea aparține domeniului public în urma lansării cărții, scrisă de conducătoarea partidului Congres din India.
Potrivit memoriilor, vestea însărcinării a bucurat casa Gandhi în 1968, primind chiar aprobarea entuziastă a fostei premier, Indira Gandhi, care a îmbrățișat-o pe Sonia spunându-i: „Un bebeluș mare care face un altul!”. Totuși, sarcina s-a încheiat prematur la două luni înainte de termen. Fetița a născut un băiețel perfect format, cu păr negru gros și degete slabe și lungi, care a plâns la prima respirație în incubator. „Ne-am îndrăgostit imediat de el”, scrie Sonia Gandhi.
Fericirea familiei a fost de scurtă durată. Deși la început noul-născutul părea sănătos, medicii au avertizat ulterior că șansele de supraviețuire erau incerte. Dimineața următoare, Sonia Gandhi a fost informată că copilul nu mai era printre cei vii. Ea descrie momentul în care a întrebat constant: „Nu, nu a fost posibil! De ce, de ce?”, în timp ce ea și soțul ei, Rajiv Gandhi, au fost loviți de șoc și durere. Chiar și Rajiv Gandhi, care fusese crescut cu o „buze fermă” tradițională, a fost văzut plângând alături de ea.
La sosirea în spital, Indira Gandhi a îmbrățișat cuplul în lacrimi și a stat de vorbă cu ei înainte de a-și relua angajamentele oficiale. Familia a fost apoi confruntată cu dilemma tradițiilor hinduse privind ritualurile funerare pentru nou-născuți. Conform tradiției, corpul ar fi trebuit să fie aruncat într-un râu, o idee care i-a revoltat-o pe Sonia Gandhi. Amintindu-și de un cadavru blocat la barajul Okhla din Delhi, aceasta a refuzat categoric ca fiul ei să fie aruncat în apă.
În final, familia a decis să-l înepea pe copil la ferma lui Feroze Gandhi din Mehrauli, Delhi. Rajiv și fratele său mai mic, Sanjay, l-au îngropat sub un tufiș de bougainville roz. Sonia Gandhi menționează că, timp de mult timp, fiecare vizită la locul unde era îngropat fiul lor era însoțită de depunerea unei flori, un gest care nu attenua durerea, dar era necesar pentru a accepta inevitabilul. Pierderea l-a marcat profund pe Sonia Gandhi, care a luptat luni întregi cu tristețea și sentimentul de vinovăție.